Î

Înălţime:

1. Distanţă verticală dintre suprafaţa Pămîntului, nivelul mării sau alt nivel şi un punct oarecare situat deasupra acestora, exprimată în unităţi liniare (m,km etc.).

2. Diferite mărimi care pot indică distanţa verticală, de exemplu înălţimea dinamică sau geopotenţialul, presiunea atmosferică într-un punct oarecare deasupra suprafeţei terestre.

Înălţimea norilor – termen folosit pentru a defini înălţimea (nivelul) unde se află limita inferioară (baza) norilor.

Înălţimea soarelui (h_s) – distanţa unghiulară a Soarelui faţa de orizon, exprimată în grade pe cercul vertical. Deseori, în locul acestei mărimi se utilizează „distanţa zenitală” (Z) care este egală cu unghiul dintre Soare şi zenit, adică: Z = 90⁰ - h_s

Îngheţ – scădere a temperaturii aerului sub 0ºC, seara şi noaptea, în cazul unor temperaturi pozitive în timpul zilei.

Îngheţ advectiv – îngheţ provocat de advecţia aerului rece.

Îngheţ de radiaţie – îngheţ provocat de răcirea aerului în cursul nopţii, ca urmare a radiaţiei efective intense.

Îngheţ la sol – scăderea temperaturii suprafeţei solului sub 0ºC în timp ce temperatura în adăpostul meteorologic rămîne superioară celei de 0ºC. Acest îngheţ datoreşte înainte de toate radiaţiei nocturne.

Înregistrator – instrumente relative pentru înscrierea variaţiilor în timp a unui sau mai multor elemente meteorologice oarecare. Înregistrarea poate fi continuă sau la intervale regulate. La majoritatea înregistratoarelor transmiterea variaţiilor de la partea sensibilă la dispozitivul de înregistrare se face mecanic prin intermediul unui sistem de pîrghii (barograf, termograf etc.) La alte înregistratoare transmiterea variaţiilor, se face electric (anemograf, actinograf), optic (o hîrtie sensibilă) sau direct prin ardele (heliograf).