Noţiunile de bază în activitatea Centrului Hidrologic:

Monitorizarea apelor - este o activitate de evaluare a caracteristicilor fizice ale apei.

Reţeaua hidrologică - ansamblu de posturi şi staţii de măsurători şi observaţii hidrologice situate într-o zonă dată (bazin hidrografic, regiune administrativă), astfel ca să permită studiul regimului hidrologic.

Staţie hidrologică -  subdiviziune din cadrul Reţelei Naţionale de Monitoring Hidrologic ce efectuează observaţii hidrologice şi alte lucrări legate cu ele, precum: prelucrarea şi generalizarea materialelor privind regimul hidrologic al corpurilor de apă; înfăptuieşte conducerea organizatorică şi tehnică a lucrului posturilor hidrologice şi staţiilor hidrometrice.

Post hidrologic - locaţie pe râu sau pe lacul de acumulare, care este echipat cu utilaj special pentru executarea sistematică a observaţiilor hidrologice după un program sau metodică specială.

Bazin hidrografic - reprezintă suprafaţa (arealul) de pe care un curs de apă, considerat ca un sistem hidrografic (împreună cu toți afluenţii săi) se alimentează cu apă.

Lac de acumulare - lac artificial realizat prin construirea unui baraj pe albia unui râu, în scopul producerii de energie electrică şi compensării debitelor, pentru irigaţii, piscicultura, transport, recreaţie etc.

Corp de apă - în conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/E.C, prin „corp de apă de suprafaţă" se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.

Debit de apă - cantitatea de apă care trece prin secţiunea activă a cursului într-o secundă. Se măsoară în metri cubi și litri pe secundă (m3/, l/s);

Nivelul apei - înălţimea unei suprafeţe de apă liberă deasupra unui plan de referinţă. Nivelul apei în râu, lac, mare, ocean, într-un anumit loc şi la o anumită dată şi oră, faţă de un plan fix orizontal numit „ planul zero miră".

Scurgere de aluviuni în suspensie - materialele care rămân în suspensie în apă un timp îndelungat fără să atingă fundul albiei şi fără a se depune.

Turbiditatea - raport între greutatea elementelor fine şi greutatea totală a apei, inclusiv elementele fine.

Cantitate de precipitaţii - grosimea stratului de apă provenit din precipitaţiile solide sau lichide căzute dintr-un interval de timp oarecare. Cantitatea de precipitaţii se măsoară cu pluviometrul şi se exprimă în milimetri strat de apă.

Inundaţie - acoperirea cu apă a terenurilor învecinate unui curs de apă datorită creşterii debitelor cursurilor de apă cauzate de topirea bruscă a zăpezii, creării barajelor în albie din formaţiuni de gheaţă (zăpoare), precum şi a creşterii debitelor datorită ploilor abundente la orice dată (sezon) din an.

Fenomenele hidrologice periculoase- sunt asociate sau identificate cu acele procese şi fenomene hidrologice prognozate care pot fi temporar periculoase pentru anumite activităţi.

Prin fenomene hidrologice stihinice - se subînţeleg fenomenele şi procesele periculoase ale naturii de provenienţă hidrologică de aşa amploare, care provoacă situaţii catastrofale şi se caracterizează prin perturbarea bruscă a activităţii populaţiei, pierderilor materiale sau umane.

Cheie limnimetrică - curba care arată legătura între nivelul apei şi debitul unui curs de apă în dreptul unui post hidrologic. Tradusă în cifre, este "tabela cheii limnimetrice" sau "cheie limnimetrică tabelară".

Debit deversat - debitul care iese dintr-un lac de acumulare sau dintr-un curs de apă printr-o deschidere sau loc de trecere, prin care se scurge.

Debit afluent/aport de apă - apa care vine într-un acvifer, un curs de apă, un lac, un lac de acumulare, etc.

Nivelul normal de retenţie - element al unui lac de acumulare corespunzător celei mai ridicate cote a nivelului apei în lac, in cursul unei exploatări normale.

Fenomene de gheaţă/ de îngheţ - elementele ale regimului gheţii râurilor, lacurilor şi lacurilor de acumulare, caracteristicile stării corpurilor de apă din punct de vedere al regimului gheţii, fazele apariţiei, evoluţiei şi dispariţiei diferitor tipuri de gheaţă. De obicei fenomenelor de gheaţă li se atribuie şi formaţiunile de gheaţă, care reprezintă prin sine forme de existenţă ale gheţii în corpurile de apă.

Formaţiune de gheaţă - orice corp solid, format în rezultatul îngheţării apei sau a masei de zăpadă din apă.

Pod de gheaţă - strat de gheaţă, care acoperă de la un mal la altul suprafaţa unei ape curgătoare sau a unui lac. Se formează în perioada când temperaturile negative persistă timp îndelungat. Perioada de existenţă a podului de gheaţă depinde de durata şi regimul de temperatură a iernii, caracterul bazinului de apă, precum şi de grosimea stratului de zăpadă de pe gheaţă. Stare a râului sau a lacului în peroada, când tot acvatoriul vizibil din punctul de observaţii este acoperit de gheţă fixată.

Zăpor - aglomerarea sloiurilor de gheaţă în timpul descătuşării râului primăvara, la strangulările albiei, în meandre şi pile de poduri. Ele afectează scurgerea gheţii şi provoacă creşterea nivelului apei râului în amonte de baraj format de sloiuri.

Zăvoi/luncă - partea dintr-o vale, exterioară albiei principale a râului, dar vecină acesteia, care este inundată numai atunci când debitul cursului de apă depăşeşte capacitatea de debit a albiei principale.

Secetă hidrologică - perioadă de timp anormal de uscată, suficient de prelungită pentru a atrage o lipsă de apă caracterizată printr-o scădere semnificativă a scurgerii cursurilor de apă, a nivelurilor din lacuri şi/sau ale pânzelor subterane, aducându-le la valori inferioare celor normale şi/sau o uscare anormală a solului.