|
ISTORIA NOASTRA
Republica Moldova este o ţară mică (33,8 mii km2) cu densitatea populaţiei de 129 persoane pe
km2 şi este situată în partea de sud-est a Europei, ocupînd o parte
considerabilă din suprafaţa interfluvială Nistru-Prut şi o fîşie îngustă pe
malul stîng al Nistrului. În vest ea se mărgineşte cu România, la nord, est
şi sud - cu Ucraina. De la nord spre sud republica se întinde pe o lungime
de 350 km şi de la vest spre est – 150 km.
Clima Republicii Moldova este moderat continentală şi se caracterizează
prin ierni blînde şi scurte, cu puţină zăpadă, şi veri calde de lungă durată,
cu cantităţi reduse de precipitaţii.
Nu întîmplător Moldova este numită „însorită” – durata strălucirii soarelui
pe teritoriu variază de la 2050 pînă la 2300 ore, numărul de zile cu soare –
280-300. Precipitaţiile, în fond, cad în sezonul cald, cantitatea lor anuală
constituind 490-620 mm. Temperaturile medii lunare ale aerului se schimbă în
timpul anului de la -30 - -50C în luna ianuarie, pînă la 190-220C în luna
iulie, temperatura medie anuală pe teritoriu constituie 80-100C.
Aşezarea geografică a Republicii Moldova pe diferite structuri geologice
a condiţionat formarea diverselor forme de relief: şiruri de coline, deseori
întretăiate de văile rîurilor şi ravene, creînd impresia unei mici ţări
muntoase. Pădurile ocupă mai puţin de 10 % din suprafaţa republicii. Cele
mai mari masive de păduri s-au păstrat în Codri, anterior acoperiţi în
întregime de păduri.
Rîul cu cel mai mare debit de apă este Nistru,
al doilea după mărime – Prut. Ambele rîuri izvorăsc din munţii Carpaţi .
Solurile fertile de cernoziom, ocupă în jur de 75% din teritoriul ţării,
care în complex cu condiţiile climaterice favorabile au determinat
orientarea agrară a economiei naţionale. În acest context este firesc faptul,
că clima Republicii Moldova din timpuri de demult a atras atenţia multor
savanţi. Primele observaţii meteorologice au o istorie îndelungată.
Istoria creării Serviciului Hidrometeorologic de Stat al Republicii
Moldova îşi are începutul de la primele observaţii meteorologice efectuate
în or.Chişinău în anul 1844. După 30 de ani a fost organizat primul post
hidrologic pe r.Nistru în or.Tighina (a.1878), deasemenea, au fost începute
observaţiile meteorologice la 5 puncte ale ţării: Briceni (a.1887), Soroca
(a.1890), Comrat (a.1892), Ploti (a.1894) şi Tiraspol (a.1898). La sfîrşitul
secolului XIX observaţiile meteorologice staţionare se efectuau la 11 puncte,
iar cele hidrologice – la 6. Însă, la majoritatea staţiilor şi posturilor
observaţiile se efctuau epizodic, ele deseori fiind întrerupte de acţiunile
militare din timpul I-lui şi celui de al II-lea război mondial.
În octombrie a.1944 a fost organizată Direcţia serviciului
hidrometeorologic a Republicii Moldova, care în continuare a asigurat o
dezvoltare planificată a observaţiilor hidrometeorologice în ţară. În acelaş
an, în structura Direcţiei a fost organizat Biroul meteorologic cu grupuri
de prognozare meteorologică şi hidrologică. În Biroul meteorologic s-a
desfăşurat şi o vastă activitate, privind concretizarea atît a metodologiei
utilizate de către Institutul Central de Prognozare (or. Moscova) şi
adaptate la condiţiile Republicii Moldova, cît şi la elaborarea unor
metodologii noi. Un merit deosebit îi aparţine dlui P.Panteleev, care în
decurs de mulţi ani a condus această subdiviziune. Actualmente sunt
utilizate mai mult de 10 metode de prognozare locală (ploile torenţiale,
vijeliile, furtunile, grindina etc.), elaborate de el. O parte din aceste
metode se folosesc pe larg pentru prognozare nu numai în Republica Moldova,
dar şi peste hotarele ei.
Grupul de prognoze hidrologice a elaborat metodici de prognozare
hidrologică pe r.Nistru şi Prut. În a.1950 a fost emisă prima prognozare a
viiturilor pluviale, iar în a.1953 prognoza volumului de scurgere a
viiturilor pluviale.
În perioada postbelică s-a început restabilirea intensivă a staţiilor şi
posturilor, care au funcţionat anterior, deasemenea deschiderea noilor
posturi şi organizarea unor noi genuri de observaţii. În anul 1946 în
or.Chişinău a fost lansată prima radiosondă. Pe parcursul multor ani
sondarea atmosferei se efectua epizodic, dar odată cu deschiderea staţiei
aerologice în a.1957 - permanent. În a.1953 se deschide staţia de bilanţ
hidric, iar în a.1957 se deschide staţia hidrologică la bazinul de apă
Dubăsari. În a. 1954 au început observaţiile asupra componentelor bilanţului
radiativ.
Pentru asigurarea necesităţilor sectorului agrar se dezvoltă intens
reţeaua de observaţii agrometeorologice, îndeosebi pentru determinarea
rezervelor de umiditate în sol (de la 3 puncte de observaţii în a.1947 pînă
la 24 puncte în a.1963). La mijlocul anilor 50 reţeaua hidrometeorologică a
republicii a atins o densitate optimală pe întreg teritoriul Republicii
Moldova.
Dezvoltarea reţelei hidrometeorologice a
necesitat o permanentă asigurare metodologică, fiind elaborate un şir de
lucrări de generalizare a materialelor observaţiilor hidrometeorologice. În
acest scop în a.1956 a fost organizat Observatorul Hidrometeorologic (reorganizat
în a.1982 în Centrul Hidrometeorologic), care asigură dirijarea metodică a
reţelei de observaţii, înzestrarea ei cu utilaj şi echipament, dezvoltarea
noilor tipuri de observaţii, generalizarea materialelor de observaţii sub
formă de: lunare, anuare, îndrumări, deasemenea îndeplinirea unui şir de
cercetari ştiinţifice. Lucrările finale ale Observatorului constituie
monografiile: „Climat Moldavscoi SSR”, „Climat g.Kişineva”, „Agroclimaticeschie
resursî Moldavscoi SSR”, “Agroclimaticeschii spravocinic Moldavscoi SSR”, „Meteorologiceschie
stihiinîe iavlenia na Ucraine i Moldavii”(împreună cu Institutul de
Geografie al AŞ RM).
Organizarea observaţiilor, generalizarea
datelor hidrometeorologice, elaborarea şi implementarea prognozelor erau
efectuate de specialişti de calificare înaltă – A.Krivopleas, P.Sineavschi,
G.Ceban, G.Bevza, N.Cotova, V.Sivun, G.Lasse, T.Şevcun, D.Soloviova.
La crearea şi dezvoltarea Serviciului au contribuit fructuos conducătorii
lui– P.Agheev, A.Prihodico, E.Petrov, V.Petrov, A. Kotlearov, V.Sofroni.
Observaţiile asupra poluării mediului ambiant
în Republica Moldova au început să se efectuieze în a.1950 prin organizarea
studiilor asupra regimului hidrochimic a doua rîuri la 5 puncte. În prezent
volumul acestor lucrări a crescut considerabil. Observaţiile se realizează
pe 13 rîuri în 32 de puncte la 42 de secţiuni şi în 3 bazine de apă după 45
de indici. Începînd cu 1976 este organizat controlul asupra calităţii apelor
de suprafaţă după 5 indici hidrobiologici.
Observaţiile asupra poluării aerului
atmosferic s-au început în a.1969 în or.Chişinău la 3 puncte staţionare după
4 indici şi treptat s-a extins atît după numărul punctelor de observaţii,
cît şi a ingredienţilor determinaţi. În prezent aceste observaţii se
efectuiază în 4 oraşe la puncte staţionare după 7 ingredienţi.
Din a.1979 s-au început lucrări de întocmire a prognozelor privind poluarea
aerului atmosferic.
În legătură cu utilizarea în agricultură a
diferitor chimicale a apărut necesitatea controlului asupra calităţii
solului terenurilor agricole privind conţinutul în el a pesticidelor. Aceste
lucrări se încep în a.1976 cu organizarea laboratoarelor de observaţii
asupra poluării solului, care în prezent a cuprins practic tot teritoriul
republicii, unde se aplică chimicale.
Odată cu obţinerea independenţei de către
Republica Moldova, capătă independenţă şi Serviciul de Stat “Hidrometeo”. În
a.1994 Serviciul devine membru al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM),
membru al Consililului Internaţional pentru Hidrometeorologie al statelor
CSI, participă în cadrul programelor internaţionale (Convenţia-cadru ONU
privind schimbările climatice, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia
şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, Convenţia privind poluarea
transfrontalieră a aerului la distanţe mari, Convenţia ONU privind
combaterea deşertificării).
Schimbările social-economice din ţară au impus Serviciul să încheie
contracte cu structuri comerciale, asociaţii de acţionari şi alţi agenţi
economici – potenţiali utilizatori ai informaţiei hidrometeorologice. În
cadrul Serviciului se efectuiază studii de marketing, scopul cărora este de
a pătrunde cu producţia hidrometeorologică specializată pe piaţa serviciilor
prestate, extinderea domeniului de acordare a serviciilor, precum şi
căutarea mijloacelor mai efeciente şi mai puţin costisitoare pentru
satisfacerea cerinţelor înaintate de utilizatori.
|
