Pe 17 iunie 2010 în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), Chişinău, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa de presă întru marcarea zilei de 17 Iunie - Ziua Mondială de Combatere a Deşertificării – 2010 cu tematica “Îmbunătăţirea calităţii solului oriunde, îmbunătăţeşte viaţa pretutindeni”.

La Conferinţa de presă au participat reprezentanţi ai colectivului Serviciului, Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, delegaţi din alte instituţii, inclusiv mass-media.

În prezentările raportorilor conferinţei s-a accentuat că Deşertificarea se consideră una din principalele probleme economice globale, în special din cauza legăturii reciproce dintre degradarea terenurilor şi producţia alimentară.

De asemenea, s-a menţionat că există o legătură strînsă între bunăstarea ecosistemului şi productivitatea solurilor. Solurile sănătoase dau naştere vieţii, iar sănătatea solului depinde de modul de utilizare a acestuia de către noi toţi. Atitudinea noastră faţă de sol determină calitatea şi cantitatea alimentaţiei noastre şi modul în care ecosistemele ne servesc.

Privitor la Republica Moldova, s-a accentuat faptul că exploatarea terenurilor agricole peste limitele admisibile ale fondului funciar, defrişarea pădurilor şi desţelenirea stepelor, parcelarea excesivă a terenurilor agricole în rezultatul privatizării, folosirea tehnologiilor dăunătoare din punct de vedere ecologic, au condus la reducerea considerabilă a productivităţii şi au avut un impact distructiv asupra solului.

Conferinţa menţionată a dat răspunsuri concrete la multe din aceste întrebări, contribuind la activizarea schimbului de experienţă şi la îmbunătăţirea schimbului liber de date în domeniul dat.

La Conferinţa de presă din cadrul Serviciului a fost prezent dl Corneliu Mârza, Viceministrul mediului, care, în luarea sa de cuvînt, a făcut o trecere în revistă a problemelor prioritare legate de fenomenul deşertificării la nivel internaţional, regional şi local. Dumnealui a menţionat că în Republica Moldova procesele de degradare a solurilor şi deşertificare sunt condiţionate atît de condiţiile naturale, cît şi de factorii antropici. Din condiţiile naturale se evidenţiază fenomenele climatice (ploile torenţiale, perioadele frecvente de uscăciune şi secetă, vînturile puternice), relieful accidentat, litogeneza şi compoziţia rocilor de la suprafaţa terestră.

De asemenea, dl Mârza a remarcat faptul că în prezent pe teritoriul republicii circa 40% din terenurile agricole au soluri erodate de diferite grade: slab erodate – 23,2%, moderat erodate – 11,7 şi puternic erodate – 4,9%. În fiecare an suprafaţa terenurilor erodate creşte în medie cu 0,9%, iar pierderile anuale de sol fertil sunt estimate la 26 milioane tone. Bilanţul humusului este profund deficitar, rezervele de humus se micşorează anual cu circa 1 t/ha, elementele nutritive cu 180 – 200 kg/ha. Se intensifică procesele negative, care conduc la degradarea însuşirilor fizice şi chimice ale solurilor (destructurarea, tasarea, salinizarea, dehumificarea). Într-o stare deplorabilă se află sistemele de irigaţie. Măsurile întreprinse de către stat privind melioraţia solurilor nu corespund încă intensităţii degradării lor. Prejudiciul cauzat economiei naţionale de pierderea producţiei prin degradarea solului însumează circa 3,1 miliarde lei (251 milioane USD) anual.

În luarea sa de cuvînt, dl Viceministru a indicat că, prin recunoaşterea pericolului degradării terenurilor care se intensifică, Republica Moldova a aderat la Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD) la 24 decembrie 1998 prin Hotărîrea Parlamentului nr. 257-XIV. În conformitate cu această Hotărîre a Parlamentului, a fost elaborat şi aprobat, prin Hotărîrea Guvernului nr. 367 din 13 aprilie 2000, „Programul Naţional de Acţiuni pentru combaterea deşertificării în Republica Moldova”.

Programul nominalizat prevede: determinarea factorilor care contribuie la intensificarea deşertificării; elaborarea şi realizarea măsurilor practice cu privire la combaterea deşertificării şi atenuarea urmărilor secetelor; menţinerea fertilităţii terenurilor care sunt afectate de procesele deşertificării. Conform Programului Naţional de Acţiuni pentru Combaterea Deşertificării în Moldova, în faţa Ministerelor de resort şi organelor administraţiei publice locale au fost puse sarcini concrete şi termeni stricţi de realizare a lor, deoarece situaţia este destul de acută. Realizarea acţiunilor indicate va permite organizarea în republică a Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat (inclusiv monitorizarea proceselor de deşertificare).

Dl Mârza a mai menţionat că mulţi specialişti din cadrul Serviciului participă în grupurile de lucru pentru realizarea prevederilor mai multor Convenţii Internaţionale în domeniu, la care Republica Moldova este parte, participă la lucrările forurilor naţionale şi internaţionale.

În discuţiile avute la conferinţa de presă au participat activ aşa specialişti ca:

Academicianul Andrei Ursu, colaborator al Institutului de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe din Moldova;

Dr. Ilie Boian, coordonator naţional al Convenţiei ONU pentru combaterea deşertificării, director al SHS;

Dr. Adam Begu, colaborator al Institutului de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe din Moldova;

Dr. Vasile Scorpan, manager al Oficiului „Schimbarea Climei” din cadrul Ministerului Mediului.