Seceta catastrofală 2011 în şirul secetelor

din ultimii 60 de ani pe teritoriul Republicii Moldova

 

Aspecte generale. Secetele pot fi considerate cele mai complexe fenomene climatice, deoarece la declanşarea lor participă mai mulţi factori şi anume: precipitaţiile atmosferice, rezerva de apă din sol accesibilă plantei, umezeala şi temperatura aerului, evapotranspiraţia, viteza vîntului etc., aceştia fiind principalii parametri climatici care definesc starea timpului uscat sau secetos

La  aceştia  se  mai  adaugă  şi  alţi  factori  care  definesc  caracteristicile  suprafeţei  active (trăsăturile reliefului, solului, adîncimea pînzei freatice, gradul de acoperire cu vegetaţie etc.), factori care definesc particularităţile fiziologice ale plantei (cum sunt soiul şi faza de vegetaţie, gradul de rezistenţă la uscăciune), ca şi factori care evidenţiază influenţa antropică asupra mediului (starea terenului şi agrotehnica folosită care pot facilita epuizarea apei din sol).

Ca fenomen meteorologic complex seceta se caracterizează, în general, prin absenţa precipitaţiilor, ca şi prin creşterea evapotranspiraţiei potenţiale.

Întrucît absenţa precipitaţiilor poate avea loc în toate lunile anului, fenomenele de uscăciune şi secetă pot avea loc în toate anotimpurile cu consecinţe evidente asupra agriculturii.

Se poate vorbi astfel despre secete de iarnă, de primăvară, vară, toamnă cu consecinţe diferenţiate, în raport de faza de dezvoltare a culturilor.

Deşi secetele se pot înregistra pe parcursul întregului an, cele mai numeroase se produc la sfîrşitul verii şi începutul toamnei.

După intensitate se deosebesc mai multe tipuri de secete (foarte puternice, puternice, moderate, slabe).

Secete foarte puternice se semnalează în anii, cînd în perioada de vegetaţie cad precipitaţii mai puţin de 50% din normă, iar temperatura medie a aerului întrece media climatică cu 3 4C. Secetele puternice au loc atunci, cînd cantitatea de precipitaţii constituie 60 70% din normă, iar temperatura medie a aerului în această perioadă întrece norma cu 2C. Secetele moderate se semnalează în acei ani cînd cad 70 80% din norma de precipitaţii iar anomalia pozitivă a temperaturii alcătuieşte 1,0 1,5C.

La creşterea gradului de intensitate a secetei, fiecare component din complexul de factori naturali sau antropici participă cu o pondere diferenţiată, în raport de anotimp, de faza de vegetaţie, de lucrările agrotehnice etc.

Seceta în Moldova este unul dintre cele mai periculoase fenomene ale naturii, reprezentînd trăsătura specifică a climei regionale, condiţionate de distribuţia neuniformă în timp şi spaţiu a precipitaţilor atmosferice pe fondul valorilor ridicate ale temperaturii aerului.

Evaluările arată că deficitul de precipitaţii atmosferice este specific practic pentru tot teritoriul republicii. Probabilitatea apariţiei secetelor foarte puternice (≤ 50% din norma climatică a precipitaţiilor) cu consecinţe catastrofale în unele luni ale perioadei de vegetaţie pe teritoriul republicii constituie 11 - 41%.

În ultimele două decenii secetele s-au semnalat mai frecvent, şi ele devin tot mai intensive. Aşa, în perioada anilor 1990 2011 pe teritoriul republicii s-au înregistrat 10 ani (1990, 1992, 1994, 1996, 1999, 2000, 2001, 2003, 2007, 2011) cu secete de diferită intensitate, care au dus la scăderea recoltei culturilor agricole.

În anii 1990, 1992, 2003,  secetele s-au prelungit pe parcursul întregii perioade de vegetaţie (lunile IV - IX), în restul anilor secetele s-au semnalat vara.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Moldova pe baza analizei detaliate după ani a coeficientului hidrotermic (CHT), a stabilit că valoarea CHT ≥ 1,0 caracterizează o umiditate suficientă, CHT ≤ 0,7 indică o climă secetoasă, CHT = 0,6 - secetă uşoară, CHT ≤ 0,5 - secetă puternică şi  foarte puternică.

Spre deosebire de alte hazarduri naturale, secetele prezintă un proces treptat cu consecinţe negative de lungă durată. Deşi, ele nu conduc nemijlocit la pierderi de vieţi umane, de foame pot suferi zeci şi sute de mii de oameni. De aceea, după pierderile materiale (22%), secetele în lume cedează doar cicloanelor tropicale (30%), iar după efectul social acest fenomen nu are asemănare.

În Republica Moldova secetelor le revine 12,5% din numărul total de hazarduri.

În tab.1 este indicată cantitatea de precipitaţii în anii cei mai secetoși secetoşi din ultimele 6 decenii şi recolta la hectar a principalelor culturi cerealiere în Moldova.

Tabelul 1.

 

Cantitatea de precipitaţii în anii cei mai secetoşi şi recolta

la hectar a principalelor culturi cerealiere în Moldova

 

Anul

Precipitaţii, mm

Recolta, ch/ha

CHT

în total

noiembrie - martie

aprilie - octombrie

grîu de toamnă

porumb

1

2

3

4

5

6

7

1946

365

130

224

4,6

6,4

0,5

1953

344

144

197

13,3

9,5

0,5

1957

410

105

316

18,0

16,5

0,6

1967

395

106

289

32,0

28,6

0,7

1983

419

67

352

27,5

37,4

0,8

1986

370

136

234

33,1

31,5

0,6

1990

385

103

133

31,1

34,4

0,5

1992

405

111

249

34,8

24,5

0,6

1994

389

95

307

23,9

15,7

0,6

1996

672

190

431

21,4

29,1

1,1

2000

458

190

289

21,0

24,0

0,8

2003

459

179

330

6,8

27,8

0,8

2007

479

122

306

15,2

8,5

0,7

2011

400

157

320

31,0

37,0

0,8

 

Consecinţele secetei sînt determinate atît de gradul intensităţii, duratei, cît şi de suprafaţa afectată. Secetele ce cuprind o suprafaţă de pînă la 10% din teritoriul Republicii Moldova  au fost evaluate drept locale; 11-20% se consideră vaste; 21-30% foarte vaste; 31-50% extreme, iar mai sus de 50% le apreciază ca secete catastrofale, deoarece cauzează pierderi mari economiei naţionale. Calculele au fost efectuate pentru fiecare anotimp şi an în parte (tab.2).

 

Tabelul 2.

 

Evaluarea suprafeţei afectată de secetă pe teritoriul R. Moldova

 

 

Anii

Primăvara

Vara

Toamna

Suprafaţa ocupată,(%)

Tipul secetelor

Suprafaţa ocupată,(%)

Tipul secetelor

Suprafaţa ocupată,(%)

Tipul secetelor

1945

-

-

60

catastrofală

40

extremă

1946

100

catastrofală

33

extremă

-

-

1947

39

extremă

-

-

60

catastrofală

1948

-

-

-

-

60

catastrofală

1949

60

catastrofală

-

-

20

vastă

1950

33

extremă

-

-

20

vastă

1951

60

catastrofală

40

extremă

-

-

1953

-

-

40

extremă

60

catastrofală

1954

-

-

73

catastrofală

25

f. vastă

1960

-

-

53

catastrofală

13

vastă

1963

40

extremă

7

locală

93

catastrofală

1965

-

-

47

extremă

80

catastrofală

1966

47

extremă

7

locală

60

catastrofală

1967

60

catastrofală

40

extremă

93

catastrofală

1968

93

catastrofală

7

locală

-

-

1969

7

locală

47

extremă

73

catastrofală

1970

-

-

-

-

93

catastrofală

1973

20

vastă

53

catastrofală

87

catastrofală

1975

-

-

7

locală

87

catastrofală

1981

7

locală

53

catastrofală

-

-

1982

60

catastrofală

-

-

93

catastrofală

1983

20

vastă

13

vastă

93

catastrofală

1985

27

f. vastă

-

-

73

catastrofală

1986

100

catastrofală

13

vastă

100

catastrofală

1990

7

locală

67

catastrofală

60

catastrofală

1992

27

vastă

60

catastrofală

40

extremă

1994

87

catastrofală

40

extremă

100

catastrofală

1996

68

catastrofală

49

extremă

44

extremă

2000

75

catastrofală

55

catastrofală

49

extremă

2003

86

catastrofală

61

catastrofală

26

foarte vastă

2007

78

catastrofală

77

catastrofală

-

-

2011

-

-

-

-

80

catastrofală

 

 

Pentru teritoriul Moldovei în anotimpul de primăvară predomină secetele vaste şi catastrofale, vara mai frecvent se manifestă secetele extreme, iar toamna o frecvenţă mare o au secetele catastrofale.

Astfel, secetele din anii 1994, 2000, 2003, 2007 și 2011 s-au evaluat ca cele mai puternice din punct de vedere a intensităţii şi catastrofale după suprafaţa ocupată.

 

Seceta catastrofală din anul 1994 pe teritoriul Republicii Moldova s-a manifestat pe parcursul întregii perioade calde. În anotimpul de primăvară 87% din teritoriul republicii a fost afectat de secetă cu un grad de intensitate puternică şi foarte puternică. Vara dinamica condiţiilor hidrotermice a contribuit la diminuarea suprafeţei ocupate de fenomenul dat pînă la 40% din teritoriu, iar în lunile de toamnă seceta a cuprins întregul teritoriu. Aproximativ 70% din suprafaţa republicii a fost afectată de seceta foarte puternică, valorile CHT erau mai jos de 0,3 ce a cauzat pagube mari economiei naţionale (peste 1 miliard de lei).

        

Seceta catastrofală din anul 2007 pe teritoriul Republicii Moldova a început practic din toamna anului 2006. Astfel în perioada 01.09.2006 06.08.2007 suma precipitaţiilor căzute pe teritoriul republicii a constituit în fond 50 70% din norma climatică. Situaţia s-a agravat la maximum în perioada mai iulie 2007, cînd cantitatea de precipitaţii a alcătuit doar 30% din normă. Intervalul neîntrerupt fără precipitaţii în perioada menţionată a variat în limitele a 28-73 zile, iar numărul de zile cu umiditatea relativă a aerului ≤ 30% a constituit în teritoriu 55-78 zile, depăşind de 3-4 ori norma climatică.

În perioada mai iulie 2007 temperatura medie a aerului în teritoriu a fost de 21 23C, fiind cu 3 4C mai ridicată faţă de normă (record). Numărul de zile cu temperaturi maximale ≥30C a constituit în teritoriu 36 45 zile, întrecând norma de 3 ori, iar numărul de zile cu temperaturi maximale ≥35C, respectiv 10-12 zile. Astfel  abaterea de la normă a fost depăşită de 10-12 ori. Pe 21 iulie a fost înregistrată temperatura maximă - record a aerului, egală cu 41,5C (Staţia meteorologică Camenca).

Regimul termic înalt şi insuficienţa de precipitaţii în lunile mai-iulie au creat condiţii nefavorabile pentru culturile de toamnă în perioada formării şi umplerii boabelor (înflorirea-coacerea în lapte), creşterea, dezvoltarea şi formarea recoltei la culturile prăşitoare, legumicole şi pomii fructiferi.

Cel mai mult a avut de suferit sectorul agroindustrial. Recolta medie a grîului de toamnă pe republică în anul 2007 a constituit 15,3 ch/ha, fiind de 2 ori mai scăzută faţă de mărimea medie a roadei  prognozate şi mai scăzută cu 10-11 ch/ha decît roada  medie pentru ultimii 10 ani.

Recolta principalelor culturi agricole tîrzii (porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, tutun, pomi fructiferi) a fost compromisă în cea mai mare parte, iar întreprinderile sectorului menţionat au rămas fără materie primă. O situaţie foarte gravă privind asigurarea cu furaje s-a creat în sectorul zootehnic.     

Seceta catastrofală din anul 2007 a afectat peste 80% din teritoriul republicii, fiind cea mai severă secetă pentru toată perioada de măsurători instrumentale. După principalii indici agrometeorologici această secetă a întrecut chiar şi seceta din anul 1946, aducând prejudicii economiei naţionale în sumă de peste 1 miliard de dolari americani.

 

Seceta catastrofală din anul 2011. Pe parcursul anului 2011 precipitațiile au căzut foarte neuniform. Pe 60% din teritoriul țării (în fond în raioanele din nordul republicii și izolat în cele centrale și de sud) s-a semnalat deficit mare de precipitații. Suma lor a constituit 290-415 mm (50-75din norma anuală), ceea ce se semnalează în raioanele din nordul țării în medie o dată în 20-30 ani, iar în restul teritoriului în medie o dată în 5-10 ani.  Pe 40% din teritoriul țării cantitatea precipitațiilor căzute a fost aproape de normă 430-545 mm (80-105% din norma anuală).

Cantitatea medie de precipitații pe teritoriul republicii a constituit 400 mm, ceea ce plasează anul 2011 pe locul șase în şîrul celor mai uscați ani din ultimii 60 ani (aa. 1951, 1953, 1986, 1990, 1994).

Seceta din anul 2011 pe teritoriul Republicii Moldova s-a manifestat în a doua jumătate a perioadei calde.

În  perioada  1  august 8  octombrie  2011  pretutindeni  s-a  semnalat  regim  termic înalt(cu 2-2,5C mai ridicată faţă de normă) şi cu deficit semnificativ de precipitaţii (10-50% din normă), ceea ce a condus la declanşarea secetei catastrofale care a afectat peste 80% din teritoriul ţării.

Astfel de regim termic ridicat şi insuficienţă considerabilă de precipitaţii în perioada menționată din anul 2011 s-a semnalat a doua oară pentru toată perioada de observaţii meteorologice instrumentale. An analog este 1952.                

La situaţia din 28 august 2011 rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea  de 1 m pe  terenurile cu  culturi multianuale (55% din terenuri) au constituit în fond 10-55 mm (15-60% din normă), pe 45% din terenuri 65-105 mm (90-160% din normă).

La situaţia din 28 septembrie 2011 rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile destinate pentru semănatul culturilor de toamnă ( pe 90% din teritoriu) au fost foarte scăzute şi au constituit 1-7 mm (5-25% din normă), izolat rezervele de umezeală productivă în sol au lipsit. În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 70% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în sol au constituit 10-50 mm (15-45% din normă), în restul teritoriului (30%) 60-95 mm (65-75% din normă).

Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale (80% din teritoriu) au constituit 15-45 mm (20-45% din normă), în restul teritoriului (20%) 60-90 mm (70-95% din normă).

La situaţia din 8 octombrie, pe terenurile destinate pentru semănatul culturilor de toamnă, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe 45% din teritoriu au fost foarte scăzute şi au constituit 1-10 mm (5-50% din normă), în restul teritoriului ele au lipsit.

În perioada 1 august 8 octombrie 2011 coeficientul hidrotermic (CHT), ce caracterizează gradul de umiditate a teritoriului, a constituit pe teritoriul republicii în medie 0,1-0,4, ceea ce corespunde secetei puternice şi foarte puternnice.

Din cauza deficitului mare de umiditate productivă în sol, s-au creat condiţii dificile pentru creşterea în greutate şi acumularea zahărului la sfecla de zahăr, ceea ce a influenţat negativ asupra cantităţii şi calităţii roadei.

Rezervele foarte scăzute de umezeală productivă în sol, semnalate pe o mare parte a teritoriului ţării, au creat condiţii nefavorabile la efectuarea lucrărilor de pregătire a terenurilor pentru semănatul culturilor cerealiere de toamnă în termeni optimi.

Menţinerea îndelungată a vremii foarte uscate şi deficitul foarte mare de umezeală productivă în sol au provocat condiţii critice pentru semănatul şi dezvoltarea culturilor de toamnă. Gospodăriile agricole au început semănatul culturilor ceareliere doar la începutul decadei a doua a lunii octombrie.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în toamna anului curent au fost semănate 77% din terenurile planificate pentru culturile de toamnă (272 mii ha).

Vremea foarte uscată a continuat şi pe parcursul lunii noiembrie. În această lună precipitațiile în fond au lipsit sau cantitatea lor izolat a constituit 1-3 mm, ceea ce pe 75% din teritoriul țării se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

Astfel, dezvoltarea culturilor de toamnă s-a desfăşurat slab şi neuniform, cu o întîrziere de 1,5 luni faţă de termenii obişnuiţi, fapt datorat condiţiilor agrometeorologice nefavorabile și semănatului în termeni tîrzii.

Întreruperea vegetaţiei culturilor de toamnă, care se semnalează odată cu scăderea temperaturii   medii  zilnice  a  aerului  pînă  la +3C  şi  mai  jos,  în  anul 2011 a avut loc pe  10 noiembrie (cu 10-15 zile mai devreme  faţă  de termenii obişnuiţi), ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-7 ani.

La momentul întreruperii vegetaţiei (10 noiembrie) pe 60% din teritoriul republicii culturile de toamnă s-au aflat în fază de răsărire, pe 25% în fază de încolţire a boabelor şi doar pe unele terenuri (15% din teritoriu) în faza apariţiei frunzei a treia, rămînînd nedezvoltate şi slab înrădăcinate.

Condiţiile agrometeorologice stabilite în lunile august-noiembrie 2011 au fost anomal nefavorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă. Astfel de caz, cînd culturile de toamnă pe 1/4 din terenurile semănate au intrat în iarnă doar în faza de încolţire a boabelor, are loc în Republica Moldova pentru prima dată în ultimii 60 de ani. În anii cu condiții agrometeorologice parțial asemănătoare (1952-53, 1963-64) recolta culturilor de toamnă a constituit doar 9-14 (chintale/ha).

 

Măsurile de atenuare şi combatere a secetelor.

După cum se cunoaşte, pentru atenuarea riscurilor declanşate de fenomenele de secetă în agricultură se folosesc mai multe metode: irigaţiile, cultivarea speciilor de plante rezistente la uscăciune, secetă şi suhovei, aplicarea unor sisteme agrotehnice avansate, utilizarea fertilizanţilor.

Cele mai eficiente măsuri sînt irigaţiile. Acestea influenţează regimul hidrologic al solului şi al stratului de aer inferior avînd rol dublu: pe de o parte, asigură umezeala productivă necesară plantelor, iar pe de alta, prin procesele de evapotranspiraţie ce are loc, reduc afectul termic şi diminuează procesele de evapotranspiraţie.

În funcţie de nivelul tehnologic al societăţii respective se pot utiliza diferite tipuri de irigaţie: pe baza aspersoarelor, pe baza canalelor de irigaţii taluzate sau netaluzate, sau prin picurare care reduce pierderea de apă şi energia folosită pentru aducţiune.

Irigaţiile trebuie să fie folosite, avînd la bază o supraveghere sinoptică corectă. În caz contrar aplicarea irigaţiilor nu numai că  nu este rentabilă, dar pot declanşa alte riscuri şi agrava evoluţia peisajului agricol în sens nedorit. Pentru asigurarea eficienţei acestor lucrări care să asigure o evoluţie normală a peisajului agricol sînt necesare măsuri de monitoring.

Pentru creşterea rezistenţei culturilor agricole la condiţiile de regim termic înalt şi deficit mare de umezeală productivă în sol, se efectuează  lucrări de selecţie şi ameliorare a plantelor de cultură, care să ducă la obţinerea unor hibrizi cu sistem radicular mai profund, ce vor putea utiliza rezerva de apă din orizonturile adînci. 

Pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenelor menţionate se mai folosesc aşa măsuri ca: amplasarea ecologică a culturilor agricole, sădirea fîşiilor de protecţie, utilizarea ogoarelor negre, reţinerea zăpezilor, termenii şi norma optimă de semănat, prelucrarea diferenţiată a solului.

 

      Bibliografie selectivă

 

1. Daradur M., Cazac V., Mihailescu C., Boian I. Monitoringul climatic şi secetele. Chişinău, S. n.,  2007 ( Tipogr. TanaviusSRL).184 p.

2. Mihailescu C., Clima şi hazardurile Moldovei - evoluţia, starea, predicţia. Ed. Licorn, Chişinău, 2004, 192p.

3. Hazardurile naturale / aut. coord.:Valeriu Cazac, Ilie Boian, Nina Volontir; red. şt. coord.: Ilie Boian. Ch.: Î.E.P. Ştiinţa,  2008. 208 p.

4. .. ,,   e   ..  . .  - . , 2005, 198 .

5. .. , , , 1978, 375 .

 

 

Ilie BOIAN, dr., director,

   Serviciul Hidrometeorologic de Stat

 

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ