INFORMAȚIE

privind condițiile agrometeorologice nefavorabile din

 perioada iunie august 2012

 

Vremea anomal de caldă și cu deficit semnificativ de precipitații, care s-a menținut  pe parcursul verii  pe întreg teritoriul țării, a contribuit la menținerea în decursul întregului sezon a secetei pedologice și a celei hidrologice, acestea fiind atribuite secetelor foarte puternice. Luînd în considerare aria afectată, seceta din acest an se clasifică drept secetă catastrofală.

Deși în decada a doua și a treia a lunii august regimul termic a scăzut puțin, în medie pentru anotimpul de vară acesta a rămas înalt. Temperatura medie a aerului pentru perioada iunie   august  a fost mai ridicată față de valorile normei cu 3,0-4,5C și a constituit +21,7..+24,8, pe cea mai mare parte a teritoriului  țării fiind semnalată pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. 

Deosebit de caldă a fost vremea în perioada 1 iunie 8 august 2012. Temperatura medie a aerului pentru această perioadă a fost mai ridicată față de valorile normei cu 4-4,5C și a constituit +22,5..+25,5, fiind înregistrată pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Maxima absolută a temperaturii aerului în această perioadă a constituit +42,4 (7 august, SM Fălești), fapt observat, de asemenea, pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. De asemenea, în acest interval s-a înregistrat deficit semnificativ de precipitații, suma lor în teritoriu constituind în fond 40-100 mm (20-60% din normă).

La suprafața solului temperatura maximă a atins valori de +63+71º, ceea ce se semnalează în medie o dată în 30 ani.

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +30º și mai ridicată pentru sezonul de vară a constituit  39-62 zile (norma fiind de 8-27 zile),  fiind semnalat pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Numărul de zile cu temperatura de +35º și mai ridicată a constituit în general 16-35 zile (norma fiind de 1-2 zile), fapt care se semnalează, de asemenea, pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Valori ale temperaturii aerului de +40º și mai ridicate pentru prima dată s-au înregistrat pe 40% din teritoriul țării, numărul de zile cu așa valori fiind de 1-3 zile.

Numărul   de  zile   cu   umiditatea  relativă   a   aerului   de  30%  și  mai  scăzută a constituit 33-58  zile (norma fiind de 4-14 zile),  ceea ce pe cea mai mare parte a teritoriului se semnalează pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale.

Cantitatea precipitațiilor pe parcursul perioadei iunie august 2012 a constituit în țară în fond 70-145 mm (35-70% din normă), valori semnalate în medie o dată în 5-15 ani.

În perioada menționată izolat s-au observat fenomene meteorologice stihinice: averse puternice, grindină, vînt puternic în rafale de pînă la 27 m/s (Leova). Acestea au  cauzat vătămarea culturilor agricole și deteriorarea obiectelor economiei naționale.

Vreme cu regim termic și pluviometric similar  în sezonul de vară s-a semnalat  în anul 2007.

Luînd în considerare condiţiile vremii din perioada iunie august 2012,  ca urmare a determinării Coeficientului Hidrotermic Selianinov (CHT), care caracterizează nivelul de umezire a teritoriului, s-a stabilit că pe ce mai mare parte a teritoriului țării (cu excepția raioanelor extreme de nord) s-a observat secetă puternică și foarte puternică. Coeficientul Hidrotermic pentru perioada menționată a constituit în mediu 0,5, ceea ce corespunde secetei puternice şi foarte puternice.

Vremea în general caniculară și foarte uscată, semnalată pe parcursul verii, a avut influență negativă asupra creșterii, dezvoltării și formării recoltei la culturile de toamnă, prășitoare și multianuale.

Regimul scăzut de temperatură, stabilit în a doua decadă a lunii august, și ploile căzute la sfîrșitul lunii august, mai semnificative în raioanele de sud, au atenuat puțin influența secetei atmosferice, au completat rezervele de umezeală productivă în straturile superioare ale solului şi parţial au îmbunătăţit condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole îndeosebi în raioanele de sud ale țării. În ciuda acestor factori, în majoritatea raioanelor de nord și centrale, unde precipitații au căzut  insuficient, condițiile pentru pregătirea terenurilor pentru semănatul culturilor de toamnă rămîn nefavorabile.

La situaţia din 30 august a.c., pe 70% din teritoriul cercetat rezervele de umezeală productivă în stratul  de  sol  arabil  pe  terenurile cu arătură de toamnă au fost foarte joase şi au constituit 1-11 mm (5-50% din normă). Izolat acestea au lipsit definitiv. Pe 30% din teritoriu, preponderent în raioanele din sudul ţării, rezervele de umezeală au constituit 15-30 mm (80-130% din normă). Pe 65% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m, au fost joase de asemenea şi au constituit 5-45 mm (5-55% din normă). În unele raioane din nordul ţării şi izolat în sud (pe 35% din teritoriu) ele au constituit 70-100 mm (85-110% din normă).

Pe parcursul sezonului de vară precipitațiile căzute au fost semnificativ sub normă inclusiv în partea superioară a bazinelor rîurilor Nistru și Prut, fapt care a avut impact negativ asupra scurgerii rîurilor.

Scurgerea apei rîului Nistru pentru luna iunie a constituit circa 300 m3/s sau 75% din normă (s. Hrușca), a rîului Prut pe sectorul amonte de lacul de acumulare Costești-Stînca (s. Șirăuți) 89,0 m3/s (circa 70% din normă), iar pe sectorul aval de lacul de acumulare Costești-Stînca (or.Ungheni) 55,6 m3/s sau  45% din valorile medii multianuale.

Scurgerea  apei  rîului  Răut, a  rîurilor mici din sudul și centrul țării a oscilat în limitele a 20-30% din valorile medii multianuale, a rîurilor mici din nordul țării între 50-70% din normă.

În perioada 1990 2011, scurgere cu debite similare pentru luna iunie în rîurile Nistru și Prut s-a înregistrat în anii 1990, 2000 și 2011, iar în rîul Răut și rîurile mici din țară în anii 1994, 1995, 1996, 2000, 2004, 2007, 2009 și 2011.

În perioada iulie august 2012 valoarea scurgerii apei rîurilor a continuat să scadă.

Scurgerea  apei rîului Nistru  și a  rîurilor mici din partea de nord a țării a fost mai joasă decît cea normală şi a constituit 50-60% din valorile medii multianuale.

Scurgerea apei rîului Prut pe sectorul amonte de lacul de acumulare Costeşti-Stînca a fost semnificativ sub normă şi a constituit 25-35%, pe sectorul aval de lacul de acumulare Costeşti-Stînca 30-40% din valorile medii multianuale.

Scurgerea apei rîului Răut și a rîurilor mici din centrul și sudul țării a fost semnificativ sub cea normală şi a constituit 15-25% din valorile medii multianuale.

În perioada 1990 2011 scurgere cu debite similare pentru lunile iulie și august în rîurile Nistru  și Prut s-a înregistrat în anii 1990, 1992, 1994, 1995, 1996, 2003, 2004, 2007 și 2009, iar în rîul Răut și rîurile mici din țară în anii 1990, 1992, 1994, 1995, 2001, 2009 și 2011.

Pe 31 august nivelul apei în lacurile de acumulare era mai jos față de nivelul normal de retenție:

-  în lacul de acumulare Dnestrovsc (r. Nistru, Ucraina) cu 2,55 m (cel mai scăzut nivel în 2012 s-a înregistrat pe 26 iulie mai jos cu 2,87 m),

-  în lacul de acumulare Dubăsari - cu 0,24 m,

-  în lacul de acumulare Costești-Stînca - cu 3,82 m.

 

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ