22 martie – Ziua Mondială a Apei

 

La 22 decembrie 1992, în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului Înconjurător de la  Rio de Janeiro  a fost adoptată hotărîrea prin care 22 martie a fost declarată Ziua Mondială a Apei. Sărbatoarea este de o reală importanţă, mai ales, pentru că apa este una din resursele indispensabile pentru viaţa omenirii. De asemenea, această festivitate mondială este un bun prilej de a reaminti tuturor cît de periculoasă este absența sau poluarea apei, cît de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apa bună, precum şi identificarea problemelor şi găsirea de soluţii la aceste probleme.

Apa prezintă cea mai importantă, limitată şi vulnerabilă resursă naturală. Potrivit ultimelor studii, o treime din populaţia lumii trăieşte fără acces la apă de calitate, încălzirea globală şi creşterea demografică vor accentua şi mai mult lipsa de apă potabilă.

În calitate de apă potabilă se folosesc apele de suprafaţă şi subterane, constituite din orizonturi acvifere şi freatice adînci. Rîurile Nistru şi Prut sunt arterele de apă principale ale Republicii Moldova. Cea  mai  importantă sursă de aprovizionare cu apă este rîul Nistru, căruia  îi  revin 54%. Rîului  Prut îi revin 16%, altor surse de apă de suprafaţ㠖 7%, apelor subterane – 23%. Republica  Moldova  mai  este  aprovizionată  cu   apă  şi   din  cele  peste 5 000 sonde şi din circa 130 mii de fîntîni cu alimentare din pînza freatică.

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul ecologic privind calitatea apelor de suprafaţă pe teritoriul țării. Observaţiile au fost iniţiate în anul 1964, avînd ca scop principal supravegherea calităţii apei rîurilor transfrontaliere Nistru şi Prut.

În prezent activitatea de monitoring s-a extins prin efectuarea observaţiilor sistematice asupra calităţii apelor de suprafaţă în 72 secţiuni de monitoring, amplasate pe 34 rîuri interne și transfrontaliere, 6 lacuri de acumulare şi 2 lacuri  naturale, unde  sistematic sunt analizaţi 73 parametri hidrochimici și 6 grupe de elemente hidrobiologice, conform programului de activitate şi convenţiilor internaţionale.

În conformitate cu Regulamentul bilateral de colaborare dintre Administraţia Naţională "Apele Române", Direcţia Apelor Prut, Iaşi, România și DMCM a SHS, se monitorizează în comun calitatea apei r.Prut prin prelevarea de probe de apă în 7 locații de monitoring de-a lungul rîului şi se evaluează rezultatele analizelor efectuate de către părţi.

O activitate asemănătoare a fost iniţiată în anul 2008 și cu Ucraina prin intermediul Direcţiei de Bazin Nistru-Prut din Cernăuţi cu Direcţia Hidrogeomeliorativă din or. Odessa a Comitetului  de Stat pentru  Gospodărirea  Apelor  din  Ucraina   pe   următoarele le  secțiuni: r. Prut –  s. Criva, r.Nistru  –  or. Otaci și s. Palanca.

În cadrul Convenţiei privind cooperarea şi protecţia durabilă a fl. Dunărea, se realizează monitoringul în 5 secţiuni stabilite ale Reţelei Transnaţionale de Monitoring (TNMN) după 73 indicatori fizico-chimici și debitul apei, iar rezultatele obținute sunt transmise secretariatului convenției.

Rîurile Prut şi Nistru reprezintă principalele artere ale Republicii Moldova, apa cărora este folosită conform necesităţilor populaţiei. Calitatea apei acestor rîuri conform percentilei 90 pe parcursul anilor 2013 – 2015 corespunde claselor  de calitate III - IV  (poluată pînă la moderat-poluată) (fig.1).

 

Fig.1. Valoarea Percentilei 90 și clasele de calitate pentru CCOCr  în secțiunile r. Nistru, pe parcursul anului 2015

Notă: Culorile din figură corespund claselor de calitate conform Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafață (Hotărîre nr. 890 din 12.11.13).

 

În r.Nistru evidențiem o poluare mai pronunțată în avalul orașelor și localităților de pe cursul rîului (fig.2).

 

Fig.2. Variaţia concentraţiilor medii ale nitriților în r. Nistru, anul 2015

                  Notă: CMA (concentraţia maximă admisibilă) pentru nitriți – 0,02 mgN/l.

 

În reprezentarea grafică de mai sus putem observa că odată cu înaintarea rîului pe teritoriul Republicii Moldova cresc și concentrațiile elementelor biogene, ceea ce ne dovedește influența antropică puternică pe care o exercită localitățile urbane și rurale amplasate în bazinul hidrografic al r. Nistru.

În  anul  2015 valorile concentrațiilor  medii  au variat în limitele de la 0,005 mgN/l   (0,25 CMA) pînă la 0,04 mgN/l (2 CMA) pentru nitriți; de la 0,008 mgN/l  (0,02 CMA) pînă la 0,23 mgN/l (0,6 CMA) pentru ioni de amoniu; de la 0,008 mg/l (0,16 CMA) pînă la 0,06 mg/l (1,2 CMA) pentru produse petroliere; de la 0,0003 mg/l (0,3 CMA) pînă la 0,001 mg/l (1 CMA) pentru fenoli.

Concentrațiile  maxime  ce  au  depășit CMA au  fost  înregistrate  pentru  nitriți -  0,20 mgN/l (10 CMA)  în  secțiunea s. Naslavcea; pentru produse petroliere -  0,13 mg/l (2, 6 CMA) în secțiunea s. Olănești; pentru ioni de amoniu -  0,59 mgN/l (1,5 CMA) în secțiunea s. Cremenciug.

Valorile concentrației  medii  pentru  O2 dizolvat  au  oscilat  în limitele 11,07 – 7,64 mgO2/l, iar minima – 4,64 mgO2/l, s-a înregistrat în secțiunea s. Palanca.

Concentrațiile medii pentru CBO5 în probele prelevate au variat: 2,06 – 2,65 mgO2/l, iar cea maximă a constituit 4,16 mgO2/l în secțiunea s. Vasilcău (fig.3).

 

Fig. 3. Variația concentrației medii a  oxigenului dizolvat O2 și CBO5 în r. Nistru, pe parcursul anului 2015

Pe parcursul perioadei menționate  în r. Nistru nu s-au înregistrat cazuri de poluare înaltă sau excepțională.

În anul 2015 concentrațiile medii ale oxigenului dizolvat (O2) în r. Prut s-au încadrat în limitele 10,06 – 6,25 mgO2/l, iar concentrația  minimă de 6,19 mgO2/l  s-a înregistrat în secțiunea s. Braniște, 0,2 km în amonte.

Au fost înregistrate concentrațiile medii pentru CBO5 în limitele: 1,95 – 2,81 mgO2/l, iar concentrația maximă  de 3,15 mgO2/l s-a înregistrat în secțiunea s. Lipcani, 0,2 km în amonte.

În anul 2015, în comparație cu anul precedent, concentrațiile ionilor de amoniu nu au suportat modificări esențiale. La fel ca și în anul 2014, concentrațiile medii nu au depășit Concentrațiile Maxime Admisibile (CMA), iar cele maxime au înregistrat depășiri  în următoarele secțiuni: s. Lipcani, 0,2 km în amonte, înregistrînd valoarea de 0,53 mgN/l  (1,34 CMA) și s. Valea Mare, în aval de gura r. Jijia, înregistrînd valoarea de 0,56 mgN/l (1,44 CMA) (fig.4).  

 

Fig.4. Variaţia concentrației medii a ionilor de amoniu în r. Prut, anii 2014 și 2015

Notă: CMA (concentraţia maximă admisibilă) pentru ioni de amoniu – 0,39 mgN/l.

 

 Concentrațiile medii ale nitriților, cît și cele ale nitraților nu au depășit valorile CMA, pe cînd concentrațiile maxime ale nitriților au depășit CMA în secțiunea s. Valea Mare, în aval, înregistrînd valoarea de 0,09 mgN/l (4,5 CMA).

Dintre poluanții specifici ai r. Prut, în anul 2015 s-au evidențiat produsele petroliere care au înregistrat depășiri ale Concentrațiilor Maxime Admisibile pe tot cursul rîului de la Nord la Sud. Analizînd graficul de mai jos elucidăm că în majoritatea secțiunilor monitorizate pe parcursul anului 2015 concentrațiile medii ale produselor petroliere au înregistrat depășiri, iar cea mai înaltă valoarea a fost înregistrată în secțiunea s. Valea Mare, în aval – 0,17 mg/l (3,4 CMA). Concentrațiile maxime au înregistrat o valoare de 1,51 mg/l (30,2 CMA) în aceeași secțiune (fig.5).

Analizînd situația în ansamblu observăm cu ușurință o influență majoră asupra calității    r. Prut a afluentului de dreapta - r. Jijia.

Pe parcursul anului 2015 în r. Prut s-a înregistrat un caz de poluare înaltă PΠ cu produse petroliere, cu maxima - 1,51 mg/l (30,2 CMA) în secțiunea s. Valea-Mare, în luna septembrie.

 

            Fig.5. Variația concentrației medii a produselor petroliere în r. Prut, anul 2015

      Notă: CMA (concentraţia maximă admisibilă) pentru produse petroliere – 0,05 mg/l.

 

Calitatea apei rîurilor mici în anul 2015, se caracterizează printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, produse petroliere, fenoli, detergenţi anioni-activi, consumul biochimic de oxigen CBO5 şi un nivel redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă. În anul 2015 cele mai poluate rîuri mici conform percentilei 90 au fost:  r. Șovățul Mare (s. Ilenuța),  r. Frăsinești (s. Frăsinești), r. Glodeanca (s. Dușmani),  r. Sărata (s. Vozniseni), r. Schinoasa      (s. Mihailovca), r. Valea Galmage (s. Zîrnești) , r. Bîc (mun. Chişinău, în amonte și în aval      (or. Sîngera), or. Strășeni, în aval și s. Gura Bîcului),  r. Cogîlnic (or. Căușeni și  s. Chircăiești, or. Hîncești), r. Ichel (s. Goian),  r. Lăpușna (s. Lăpușna), r. Lunga (or. Ceadîr-Lunga, în amonte și în secțiunea puctului hidrometric),  r. Răut (mun. Bălți, în aval și amonte, or. Florești, în amonte, s. Ustia, 0,2 km în aval), r. Sărata (s. Vîlcele, în aval) (fig.6).

Starea râurilor mici, în urma creşterii presiunii antropice şi climatice este estimată ca poluată. Apele neepurate sau epurate insuficient, continuă sa fie evacuate în rîuri. Rîurile pimesc apele reziduale şi sunt un mediu pentru dezvoltarea florei și microbilor patogeni. S-a redus semnificativ debitul de apă în perioada de vară-toamnă. Odată cu reducerea nivelului apei creşte încărcarea antropogenă şi în urma poluării apei a scăzut numărul speciilor sensibile la poluare. Compoziţia chimică a apei duce la schimbarea comunităţii biocenozelor, turbiditatea scăzută a apei, care deseori este provocată de un conţinut înalt de  suspensii în apă aduse cu apele reziduale, modifică semnificativ procesul natural de fotosinteză şi evident procesul autoepurării pe cale naturală a cursurilor de apă.

 Fig.6. Concentrațiile oxigenului dizolvat în apa r. Bîc, anul 2015

 

În rezultatul monitoringului efectuat pe parcursul ultimilor 5 ani, constatăm că cele mai multe cazuri  de  poluare înaltă (PÎ) au fost  înregistrate  în anul 2014 (109 cazuri), iar cele mai  multe  cazuri  de  poluare excepţional de înaltă (PEÎ)  au fost înregistrate în anul 2013 (24 cazuri).i).

O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar calitatea apei reflectă şi comportamentul unei naţiuni faţă de apă şi a fiecăruia dintre noi, în direcţia protejării şi conservării calităţii ei. Relaţia dintre om şi viaţă, dintre curăţenia apelor şi sănătatea omului, a unei familii, a unei comunităţi sau a unei societăţi este corespondentă. Sănătatea umană este influenţată de consumul apei de o calitate înaltă. În acelaşi timp, un comportament adecvat faţă de apă, influenţează pozitiv calitatea ei. Mai mult, nivelul de calitate foarte bună a apelor ridică standardul de viaţă al unei naţiuni, deoarece calitatea bună a apei  dovedeşte modul în care această naţiune s-a comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi în acelaşi timp, o responsabilizează în prezent şi în viitor să conserve şi să protejeze calitatea apelor prin aplicarea unor politici durabile de gospodărire a apelor.

De Ziua Mondială a Apei, reamintim cetățenilor că   este mult mai ieftin să protejezi resursele de apă decât să le aduci la o calitate corespunzătoare, după ce au fost poluate deja.

 

„Unde există apă, există viață, iar unde apa lipsește, viața este o continuă competiție”.

  

Direcția Monitoring al Calității Mediului

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ