Raport

Studiu  hidrologic/hidrografic al bazinului rîului Cogîlnic, efectuat de către specialiștii din cadrul Direcției Hidrologie, conform Programului de activitate al Direcției.

 

Conform  Programul de activitate al Directiei Hidrologie și în scopul realizarii prevederilor Legii Apei, a Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE și a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, specialistii Directiei au organizat în perioada 07-09 septembruie, anul 2016, studii hidrologice/hidrografice expeditionale în Bazinul Hidrografic al rîului Cogîlnic, totodată se urmărește scopul de pașaportizare a rîurilor din Rețeaua Hidrografică a Moldovei.

Studiile hidrologice/hidrografice sunt efectuate pe  rîurile cu lungimea mai mare de 10 km.

La executarea cercetărilor în teren s-au folosit toate materialele existente, în acelaş scop sau  efectuat  ridicări topografice GIS, hărţi, planşete aerofotografice, plane etc., care au permis obţinerea celor mai precise date privind   situația   hidrografică  a rîului   şi  a bazinului .

 Au fost efectuate descrieri fizico-geografice ale regiunii, particularităţile morfologice, morfometrice şi cele hidrologice  de regim ale rîului, însemnătatea lui economică şi caracterul dominant existent si de perspectivă al utilizării lui.

Conform programului, descrierea rîului a cuprins următoarele compartimente:

1.      Valea rîului,

2.      Lunca (Albia Majoră) a rîului,

3.      Albia minoră a rîului,

4.      Măsurători de debite al apei,

5.      Ridicări topografice GIS.

6.      Lacurile de acumulare şi iazurile prin care curge rîul.

7.      Evaluarea  riscurilor.

8.      Intocmira  Pasaportului.

 

În perioada 07-09.09. 2016 - deplasarea în teren a  specialiștilor  Direcției Hidrologie:

-          Valeriu Cazac                   –     șef al Direcției Hidrologie,

-          Veaceslav Gherghelegiu   –     șef al Centrului Management Date și Hidrografie

-          Dumitru Cojocaru             –     inginer coordonator al CMH,

-          Dinu Prepeliță                   –     inginer principal al CMH și șofer.

 

 Scopul deplasării: Studiile  hidrologice/hidrografice   complexe în bazinul hidrografic al rîului Cogîlnic.

 

         Au fost atinse următoarele obiective:

1.      Rîul Cogîlnic

Rîul principal pe segmentul dintre satul Bursuc și satul Drăgușeni. A fost stabilit izvorul din ploi și izvorul de apă, s-au efectuat ridicări topografice GIS și descrieri fizico-geografice, s-a măsurat debitul apei aplicînd metoda volumetrică (Foto ¹1, 2, 3).

 

Foto ¹1

 

Foto ¹2 

 

 

Foto ¹3 

 

2.      Iazurile din cursul superior al rîului Cogîlnic.

Pe cursul superior, pe segmentul dintre mănăstirea ,,Cuvioasa Parascheva” și satul Ciuciuleni al rîului Cogîlnic a fost stabilită prezența a 9 iazuri situate în căscadă unul după altul.  S-au   efectuat ridicări topografice GIS și descrieri fizico-geografice (Foto ¹4, 5, 6, 10).

S-a măsurat debitul apei la intrare în primul iaz și la ieșire din al 9-lea iaz (Foto ¹2).

 

Foto ¹4 

 

Foto ¹5 

 

Foto ¹6

 

Concluziile şi problemele depistate în timpul cercetării:

În urma deplasării şi efectuării cercetării se poate afirma cu certitudine, că factorul antropogen a dus la modificarea regimului natural de scurgere a rîului Cogîlnic, fiind puternic regularizat în cursul superior prin prezența celor 9 iazuri situate în cascadă și care în fapt această regularizare arbitrară a dus la crearea uni șir de probleme de ordin hidrologic, juridic, socio-economic  și riscul producerii fenomenului domino la ruperea iazurilor.

1.      Probleme de ordin hidrologic si hidrotehnic :

- Barajele sunt construite cu încălcarea regulelor și standardelor hidro-tehnice (Foto ¹7, 9).

- Barajele la unele  iazuri  sunt într-o stare de uzură avansată, erodate, neconsolidate (Foto ¹7).

- Nici unul din cele 9 iazuri nu  respectă regimul de  devarsare  salubră  si continuă a apei în aval de barage (Foto ¹7, 8, 10).

- Deversoarele sunt intenționat blocate pentru a reține apa puțină care se mai adună (Foto ¹8).

- Cursul rîului Cogîlnic pe unele sectoare în aval de iazul al 9-lea este intermitent sau seacă    (Foto ¹17, 18).

 

 

Foto ¹7

 

Foto ¹8

 

Foto ¹9

 

Foto ¹10

 

Notă: De menționat că cele 9 iazuri au prpoprietari și se află în gestiunea lor.  

 

1.       Probleme de ordin juridic:

Nu se respectă statutul juridic de rîu mare al rîului Cogîlnic cu o lungime de 221 km, Capitolul-I, Articolul -5 și Capitolul-II, Articolul -6, 7 din  Legea “Cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă”, Nr.440-XIII din 27.04.95, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.43 din 03.08.1995.

Articolul 22, folosinţa generală a apei și articolul 50, întreţinerea corpurilor de apă, a zonelor şi a fîşiilor de protecţie, din ,,Legea Apelor”  Nr.272  din 23.12.2011.

Spre exemplu:

Unele iazuri sun împrejmuite cu gard de fier, plasă de metal și spre care nu există acces la apa   astfel este limitat  acesul la apa .(Foto ¹12, 13, 14, 15, 16).

Prezența pe malul  rîului  și a  iazurilor  a construcțiilor gospodărești de creștere a bovinelor, oinelor și păsărilor (Foto ¹10, 11, 16).

Captarea apei în heleșteie săpate în grădini de către localnici (satul Ciuculeni).

 

Foto ¹11

 

Foto ¹12

 

Foto ¹13

 

Foto ¹14

 

Foto ¹15

 

Foto ¹16

 

3. Probleme de ordin socio-economice și riscuri:

      Deficit și insuficiență de apă pentru localnicii din satul Ciuciuleni, situat pe cursul rîului Cogîlnic (Foto ¹17, 18).

Accesul limitat la resursele de apă a populației și unor agenți economici (Foto ¹12, 13, 14, 15, 16).

Propagarea unei eventuale  unde de viitură catastrofale care va duce la inundarea s.Ciuciuleni și altor localități din aval cu efect de domino  prin   spargerea   baragelor  în cascad.

Digurile  la  unele iazuri  din cele 9 sunt  avariate, erodate  și întreținute   necorespunzător  cerințelor de securitate .

La  unele iazuri lipsesc  evacuatoarele de  Emergentă  ( de evacuare  forțata).

 

Foto ¹17

 

Foto ¹18

 

De menționat că răul Cogîlnic pe segmentul dintre satul Bursuc și satul Drăgușeni este menținut  înstare ecologică bună (Foto ¹17, 18). Cu exceptia   segmentului  de rîu  din partea de Nord  a satului  Bursuc.

 

Notă: În cazul unei ploi torențiale există riscul ruperii în cascadă a celor 9 iazuri și producerii unei unde de viitură de șoc cu front abrupt, care va provoca inundați în localitățile din aval (satele Ciuciuleni, Drăgușeni etc.).

O situație similară celei descrise mai sus a avut loc în bazinul rîului Călmăţui.  

În anul 1994, în data de 25 – 27 august, în bazinul rîului Călmăţui au căzut precipitaţii abundente sub formă de aversă torenţială cu urmări catastrofale. După datele expediţiei antigrindină din Republica Molova s-a stabilit, că în s. Călmăţui maximul aversei torenţiale pe parcursul a 24 de ore a constituit 260 mm, iar în s. Pervomaiscoe – 200 mm. Unda de viitură a distrus iazurile amplasate în bazinul rîului. Viitura produsă a fost cu mult peste vitura de calcul cu asigurarea de 1 % în condiţii naturale, din cauza ruperii barajelor (iazurilor) şi formării undei cu front abrupt (de şoc).

În urma expediţiei de cercetare hidrografică în teren, specialiștii Serviciului Hidrometeorologic de Stat au stabilit, unde a fost posibil, debitul de vîrf al viiturii.

În s. Călmăţui, debitul de vîrf al viiturii a atins 562 m3/s, pe cînd, debitul de calcul cu asigurarea de 1 % al viiturii în condiţii naturale este egal cu 177 m3/s. Nivelurile maximale ale acestei viituri au variat între 2,5 – 4 m, iar în unele locuri mai joase, chiar pînă la 5 m.

Formarea viiturii a fost condiţionată de atitudinea iresponsabilă în gospodărirea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice.

                 

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ