Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi

agrometeorologice ale primăverii a. 2010

Primăvara a. 2010 în Republica Moldova a fost caldă şi cu precipitaţii. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºС (adică începutul primăverii meteorologice) s-a semnalat pe o mare parte teritoriului pe 18 februarie, fiind cu 10-14 zile mai de vreme faţă de data medie multianuală, iar în cele de nord – 18 martie, fiind cu 7 zile mai tîrziu ca de obicei. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu 9,8-11,1ºC căldură, fiind cu 0,6-1,7ºC mai ridicată faţă de normă. Maxima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit 29ºC căldură (mai), iar minima absolută – 17ºC frig (martie).

Ultimele îngheţuri în aer pe teritoriul republicii s-au semnalat în 27 aprilie, cu intensitatea de 0,1-1,7ºC frig (SM Rîbniţa, Bălţi, „Codrii”, Bălţata, Tiraspol), iar la suprafaţa solului – pe 27-28 aprilie cu intensitatea de 0-3ºC frig (SM Bălţata, Chişinău, Tiraspol).

Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul primăverii în o mare parte teritoriului ţării în fond a constituit 100-170 mm, sau 90-140% din normă. Doar în unele raioane din nordul republicii suma lor a atins 211-224 mm (170-190% din normă). Deosebit de ploioasă a fost luna mai, cînd precipitaţiile au căzut pretutindeni. Pe parcursul lunii mai în cea mai mare parte a teritoriului republicii cantitatea lor în fond a constituit 50-100 mm (100-150% din norma lunară), iar izolat în unele raioane din nordul şi centrul ţării a atins valori de 110-130 mm (180-247% din norma lunară). Cea mai mare cantitate de pricipitaţii a căzut în regiunea PH Costeşti – 169 mm (312% din norma lunară), ceea ce se semnalează în această zonă pentru a doua oară în ultimii 50 de ani.

Numărul de zile cu precipitaţii (≥0,1 mm) pe parcursul sezonul de primăvară a constituit în teritoriu de la 24 (SM Leova) pînă la 38 (SM Briceni), cea ce  în medie o dată în 3-5 ani. Numărul maxim a lor pentru toată perioada de observaşii în teritoriu a atins valori de 52 de zile (SM Briceni, a. 1978). Ani similari după numărul de zile cu precipitaţii şi cantitatea lor pe parcursul sezonului de primăvară sunt 2006 şi 2008.

Învelişul de zăpadă s-a semnalat în prima jumătate a lunii martie, grosimea lui în unele zile pe platformele mateorologice a atins 18 cm (SM Ceadîr-Lunga).

Pe parcursul sezonului de primăvară s-au semnalat depuneri de chiciură şi polei, viscole, ceţuri, descărcări electrice, grindină, intensificări ale vîntului cu viteza de pînă la 20 m/s.

Fenomene meteorologice stihinice nu s-au semnalat.

Comparativ cu primăvara a. 2009, acest sezon a fost similar după regimul termic, dar precipitaţii au căzut considerabil mai multe (cu 20-90 mm).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 5°C în direcţia creşterii ei a determinat începutul vegetaţiei active a culturilor agricole pe teritoriul republicii, ceea ce a avut loc pe 19 martie, fiind cu 1-2 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.

În luna martie s-au semnalat în fond condiţii favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, efectuarea semănatului culturilor cerealiere de primăvară şi celor prăşitoare. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 10°C, în direcţia creşterii ei ce condiţionează începutul vegetaţiei active a culturilor agricole, în teritoriul republicii a avut loc pe 1-5 aprilie, fiind cu 2-3 săptămîni mai devreme ca de obicei.

Pe o mare parte a lunii aprilie condiţiile meteorologice au fost satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, pomicole şi viţei de vie, pentru răsărirea sfeclei de zahăr, orzului de primăvară şi mazării, de asemenea pentru semănatul porumbului.

Condiţiile meteorologice din luna mai au fost în fond favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor cerealiere de toamnă şi primăvară, culturilor prăşitoare. Vremea ploioasa şi umiditatea înaltă a aerului în a doua jumătate a lunii au creat condiţii mai puţin favorabile pentru coacerea cireşelor şi au contribuit la dezvoltarea bolilor la viţa de vie.

Culturile de toamnă. Starea culturilor de toamnă la începutul vegetaţiei de primăvară s-a caracterizat în fond ca bună, izolat satisfăcătoare.

Către sfîrşitul lunii martie grîul de toamnă s-a aflat în fond în faza de înfrăţire, izolat – formarea frunzei a treia. La situaţia din 28 martie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit, în fond, 25-40 mm (75-130 % din normă), izolat 15-20 mm (55-65 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru – 110-220 mm (75-130 % din normă).

În luna aprilie la grîul de toamnă s-a semnalat faza formării paiului. La situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă în o mare parte a teritoriului ţării au constituit 25-40 mm (85-125 % din normă), izolat –10-20 mm (40-65% din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru – 90-185 mm (80-145 % din normă).

La culturile de toamnă  pe parcursul lunii mai s-a semnalat formarea paiului şi înspicarea. Către sfîrşitul lunii în o mare parte a semănăturilor de toamnă a început înflorirea spicului (cu o săptămînă mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru pe terenurile cu culturi de toamnă în o mare parte a teritoriului ţării au constituit 100-170 mm (105-185 % din normă), izolat în jumătatea de sud a ţării – 75-85 mm (70-85% din normă).

Culturile cerealiere de primăvară şi sfecla de zahăr. Gospodăriile agricole ale republicii au început semănatul culturilor cerealiere de primăvară şi a sfeclei de zahăr către sfîrşitul lunii martie -prima decadă a lunii aprilie. Către începutul semănatului acestor culturi rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu arătură de toamnă au constituit 25-45 mm (70-120 % din normă), iar în stratul de sol cu grosimea de un metru – 110-225 mm (85-130 % din normă).

În luna aprilie la culturile cerealiere de primăvară s-a semnalat răsărirea şi formarea frunzei a treia, către sfîrşitul lunii - înfrăţirea. La sfecla de zahăr pe parcursul lunii s-a semnalat răsărirea, de asemenea, desfacerea primei şi a treia frunză.

Pe parcursul lunii mai la culturile cerealiere de primăvară s-a semnalat formarea paiului, la sfecla de zahăr a început îngroşarea rădăcinii principale.

La situaţia din 28 mai a.c, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu  culturi cerealiere de primăvară şi sfeclă de zahăr au constituit 25-35 mm (85-140 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru – 120-165 mm (80-125 % din normă).

Floarea soareluui. În decursul lunii aprilie s-a efectuat semănatul florii soarelui, izolat către sfîrşitu lunii la semănăturile timpurii s-a semnalat răsărirea. Către sfărşitul lunii mai la floarea soarelui s-a semnalat formarea perechii a doua de frunze adevărate.

Către sfărşitul lunii mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu floarea soarelui au constituit în fond 25-45 mm (85-175% din normă), izolat în jumătatea de sud a ţării – 15-20 mm (65-75 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru – 110-185 mm (90-150% din normă).

Porumbul. Gospodăriile agricole ale republicii au efectuat semănatul porumbului în fond în decada a doua şi a treia a lunii aprilie. Pe parcursul lunii mai la porumb s-a semnalat formarea masei vegetale, către sfîrşitul lunii s-au format frunzele 5 şi 7, izolat - frunza a treia.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu porumb au constituit 25-40 mm (80-150 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru –130-195 mm (90-170% din normă).

Culturile pomicole şi viţa de vie. Umflarea şi desfacerea mugurilor florari la pomii fructiferi a început în decada a treia a lunii martie (cu 5-10 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi. La viţa de vie către sfîrşitul lunii a început circulaţia sevei ( în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi).

La situaţia din 28 martie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru pe terenurile cu culturi multianuale a constituit  125-215 mm (75-155 % din normă).

La culturile pomicole (cais, persic, cireş, vişin, prun) în luna aprilie s-a semnalat înflorirea, iar către sfîrşitul lunii a început formarea şi creşterea rodului. La măr şi păr  în decursul lunii s-a semnalat deschiderea mugurilor, deschiderea ochiurilor şi desfacerea primelor frunze, către sfîrşitul lunii aprilie izolat a început înflorirea. La viţa de vie s-a semnalat deschiderea ochiurilor şi desfacerea primelor frunze.

La situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul  de sol cu grosimea de un metru în plantaţiile multianuale au constituit 110-175 mm (75-135 % din normă).

La culturile pomicole pe parcursul lunii mai a continuat formarea şi creşterea rodului, la cireş s-a semnalat coacerea fructelor. La viţa de vie a continuat formarea inflorescenţelor, izolat către sfîrşitul lunii a început  înflorirea.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru în plantaţiile multianuale au constituit, în fond, 125-185 mm (95-165 % din normă), izolat în raioanele de sud – 95-115 mm (65-80% din normă).