Condiţiile meteorologice
şi agrometeorologice ale iernii 2012-2013
Sezonul de iarnă 2012-2013
în Republica Moldova a fost în generalobişnuit din
punct de vedere termic şi cu precipitații
abundente. Trecerea stabilă a
temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºÑ
(începutul iernii
meteorologice) s-a semnalat în teritoriu în limitele obişnuite – pe 4-7
decembrie. Temperatura mediea aerului pentru sezona constituit -0,5..-3,3ºÑ,
fiind pe 60% din teritoriul ţării în limitele normei, iar în rest –
cu 0,6-1,0ºÑ mai
ridicată decît valorile ei.
Minima absolută a
temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit -23ºC
(decembrie, SM Soroca, Rîbnița, Tiraspol), ceea ce iarna se
semnalează în medie o dată în 3 ani. Maxima absolută a atins
+14ºC (decembrie, SM Comrat, Ceadîr-Lunga).
Cantitatea precipitaţiilor căzute
pe parcursul sezonului a constituit în fond 125-240 mm
(150-280% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30
ani. Cea mai mare cantitate de precipitații a căzut în luna
decembrie. Suma lor în această lună a constituit 75-145 mm
(200-450% din normă),ceea ce pe 85%
din teritoriul ţării s-a semnalat pentru prima dată în toată
perioada de observaţii instrumentale.
Primul înveliş de zăpadă
s-a stabilit izolat în raioanele de nord ale ţării pe 3-4 decembrie,
grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depăşit 3 cm.
Pretutindeni stratul de zăpadă s-a
stabilit pe 11-12 decembrie și s-a menţinut în fond pînă în prima
decadă a lunii februarie, doar în raioanele
extreme de nord – pînă la sfîrșitul
sezonului. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a atins
în unele zile 59 cm (decembrie, PAM Edineţ),ceea ce în sezonul de iarnă se semnalează în medie o dată în
15 ani.
Pe parcursul sezonului de iarnă s-a semnalat ceaţă,
gheţuş, depuneri de chiciură şi polei, viscol, intensificări ale
vîntului de pînă la 22 m/s.
S-au semnalat și fenomene hidrometeorologice
stihinice sub formă de ninsoriabundentecu cantitatea precipitaţiilor de pînă la
20-37 mm timp de 12 ore (decembrie, ianuarie)
şi viscol (decembrie). Ninsorile
puternice, izolat însoțite de viscol, au
provocat formarea troienelor pe drumuri, fapt care a creat condiții
extrem de nefavorabile pentru traficul rutier.
Comparativ cu iarna anului 2011-12,
acest sezon a fost cu 0,5-2,0ºC mai cald, iar precipitaţii au căzut
considerabil mai multe (cu 50-150 mm). Sezon
analog după regimul termic este 2003-04,
după regimul de precipitaţii – 2009-10.
Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor
de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă
2012-2013 au fost în fond
favorabile.
În decursul lunii decembrieculturile
de toamnă şi plantaţiile multianuale s-au aflat în fond în stare de repaus
vegetativ.
Scăderea temperaturii medii diurne a aerului
la începutul lunii decembrie 2012 pînă la +3°C şi mai jos a condus
la întreruperea vegetaţiei la culturile de toamnă pe întreg
teritoriul ţării, fiind în general cu 10 zile mai tîrziu faţă de
termenele obişnuite.
La momentul întreruperii vegetaţiei (3-4
decembrie) pe 75% din teritoriula culturile de toamnă
s-a semnalat înfrăţirea,
pe 25% – frunza a treia. La plantele înfrăţite s-au format în medie
1-3 tulpini. Starea semănăturilor a fost preponderent bună, izolat
în raioanele de nord – satisfăcătoate.
În decursul lunii pe o mare parte a teritoriului
ţării solul nu a fost îngheţat, izolat adîncimea de îngheţ
a lui a constituit 1-15 cm.
Temperatura minimă a soluluila adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3
cm), a scăzut în decembrie pînă la -4..+1°C, fiind
mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15°C).
Către sfîrşitul lunii grosimea stratului de
zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă pe o mare parte a
teritoriului ţării a constituit în general 10-39 cm, izolat,
îndeosebi în raioanele de sud - 1-5 cm.
Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale
în decursul lunii ianuarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ.
Temperatura minimă a solului la adîncimea
nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm),a scăzut
în ianuarie pînă la -5..+1°C, fiind mai
ridicată faţă de valorile critice (-15°C).
În prima jumătate a lunii adîncimea de îngheţ
a solului a atins în general 2-20 cm.
Izolat, predominant în jumătatea de nord a ţării, unde grosimea
stratului de zăpadă a fost de 20 cm şi mai mult, solul nu a îngheţat.
La sfîrşitul lunii ianuarie solul în mare parte nu era îngheţat,
doar izolat adîncimea de îngheţ a constituit 2-7 cm. În unele
raioane nord-estice, unde grosimea stratului de zăpadă nu a depăşit
3-7 cm, adîncimea de îngheţ a solului a constituit 10-20 cm.
Culturile de toamnă şi cele multianuale pe
parcursul lunii februarie s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ.Din cauza regimului termic ridicat, pe
28 februarie în raioanele extreme de sud s-a înregistrat reluarea
vegetaţiei culturilor de toamnă (cu 2 săptămîni mai devreme de
termenele obişnuite).
Stratul de zăpadă s-a înregistrat pretutindeni
doar în prima pentadă a lunii februarie, grosimea lui pe terenurile
cu culturi de toamnă a variat între 1-20 cm. În restul zilelor
învelişul de zăpadă s-a menţinut doar în unele raioane din nordul
ţării, grosimea lui către sfîrşitul lunii a constituit 10-18 cm.
În cea mai mare parte a lunii februarie solul
a fost dezgheţat, doar în unele zile
adîncimea lui de îngheţ a variat între 1-11 cm.
Pentru evaluarea stării de iernare a culturilor de
toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie, pe 25 ianuarie a.c.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru
creşterea şi analiza lor.
Rezultatele creşterii au demonstrat că în prima
jumătate a iernii procesul de iernare a decurs bine.
Pieirea culturilor de toamnă în general nu s-a
depistat. Izolat pieirea lor a constituit 1-2%, fiind mai jos decît
norma naturală (10%).
Pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, la
culturile pomicole principale nu s-a înregistrat pieirea mugurilor
florali, doar local pieirea lor a constituit 1-15%, ce nu a depăşit
norma naturală (15%).
Rezultatele creşterii lăstarilor de viţă de vie
au demonstrat că pieirea ochiurilor la soiurile tehnice nu s-a
observat în cea mai mare parte a plantaţiilor, iar pe alocuri a
constituit doar 3-15%, fiind sub norma naturală (20%).
