16 septembrie – Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon

 

 

Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon, face parte din calendarul Organizaţiei Naţiunilor Unite din anul 1995 şi marchează semnarea, în 16 septembrie 1987, a Protocolului de la Montreal privind Substanţele care Distrug Stratul de Ozon(SDO).

Protocolul de la Montreal este recunoscut pe plan mondial drept cel mai eficient tratat multilateral asupra mediului, pus vreo dată în aplicare, exemplu unic de colaborare și parteneriat internațional pentru a proteja patrimoniul comunal umanității și al comunității mondiale.

Principiile colaborării internaționale privind protecția stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenției de la Viena pentru protecția stratului de ozon în 1985, care a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988. 21 de articole ale Convenției obligă părțile semnatare să protejeze, în primul rînd, sănătatea umană și mediul înconjurător de efectele epuizării stratului de ozon.

Ozonul este forma alotropică a oxigenului, avînd molecula formată din trei atomi. Acesta este un puternic oxid antcumiros caracteristic, de culoare albăstruie şi foarte toxic. În atmosferă, se poate forma pe cale naturală în urma descărcărilor electrice şi sub acţiunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reacţiilor unor substanţe nocive, provenite din sursele de poluare terestră.

Acesta se află cca. 90% în stratosferă cunoscut ca “ozon bun” şi cca. 10% în troposferă denumit şi “ozon rău”.

Stratul de ozon stratosferic este definit de Convenţia de la Viena ca fiind “stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. Viaţa pe pămînt a fost în siguranţă pentru mii de ani datorită acestui strat protector al atmosferei care constituie un filtru natural ce absoarbe cea mai mare parte a radiaţiilor ultraviolete, periculoase pentru organismele vii.

Dacă acesta ar disparea, radiaţia ultravioletă ar steriliza suprafaţa globului anihilînd aproape întreaga viaţă terestră.

Ca urmare a accelerării dezvoltării industriale și intensificării impactului negativ al activității antropice asupra mediului, stratul de ozon a început să degradeze, fenomen caracterizat prin rarefierea ozonului în atmosferă.

Prima mare gaură în stratul de ozon a fost depistată în 1979 deasupra Antarcticii, după care a urmat o scădere continuă a nivelului de ozon la scara globală.

De la descoperirea găurii în stratul de ozon şi pînă în prezent, oamenii de ştiinţă au încercat găsească răspunsuri la întrebările ridicate de această problemă globală. În primul rînd s-a descoperit că degradarea stratului de ozon este cauzată de intervenţia unor produse chimice numite cloro-fluoro-carburi, folosite la fabricarea: spray-urilor, agregatelor frigorifice, extinctoarelor cu spumă chimică, pesticidelor, solvenţilor, spumelor poliuretanice.e.

Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacității sistemului imunitar, cu apariția infecțiilor, a cancerului de piele, a cataractelor și orbirii, arsuri grave în zonele expuse la soare, reducerea culturilor și, implicit, a cantității de hrană, ca urmare a micșorării frunzelor la plante, distrugerea vieții marine, a planctonului, precum și degradarea unui număr impunător de materiale plastice utilizate în construcție, vopsele, ambalare etc.

Consecinţele ireversibile ale acestui fenomen au impus statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal renunţarea treptată la utilizarea substanţelor care distrug stratul de ozon, impunîndu-se găsirea unor soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, cu altele noi, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului.

Prin politica sa de mediu, Republica Moldova s-a aliniat efortului mondial de cooperare pentru un mediu sănătos, adoptînd acte legislative în domeniu începînd cu anul 1999. Republica Moldova a devenit parte la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon şi a Protocolului de la Montreal în anul 1996 (Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 966-XIII din 24.07.96).

Ratificînd Convenţia şi Protocolul, ţara şi-a asumat angajamentele să respecte şi să îndeplinească prevederile și restricţiile acestor instrumente internaţionale.

Pentru aceasta, Ministerul Mediului în colaborare cu Comitetul Naţional pe Problema Ozonului (CNPO) şi consultanţii UNEP şi UNDP - agenţii implementatoare ale Fondului Ecologic Global - au elaborat Programul Naţional de suprimare eşalonată a substanţelor ce distrug stratul de ozon în Republica Moldova (PN) care corespunde cerinţelor Comitetului Executiv al Fondului Multilateral al Protocolului de la Montreal. PN a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova prin Hotărîrea nr. 1064 din 11.11.1999.

Una din acţiunile prevăzute în Planul de Acţiuni al PN a fost crearea Oficiului Ozon pe lîngă Ministerul Mediului, Oficiu care:

  • coordonează procesul de implementare a Planului de Acţiuni al PN, de suprimare eşalonată a SDO în Republica Moldova;

  • elaborează, derulează și realizează proiecte (granturi) întru respectarea orarului de suprimare a SDO;

  • monitorizează implementarea și respectarea angajamentelor asumate, prezintă rapoartele corespunzătoare Guvernului, UNEP şi altor organisme internaţionale.

 

În toată această perioadă, lupta împotriva distrugerii stratului de ozon a făcut progrese importante. Efortul umanităţii pentru refacerea stratului de ozon este un adevărat exemplu de acţiune comună împotriva dezastrelor, arătînd cum poate fiecare individ de pe planetă să contribuie la bunăstarea omenirii şi mediului.

Protocolul de la Montrealnu doar a soluţionat probleme ecologice de neamînat, ci a şi devenit un exemplu pentru rezolvarea altor probleme de mediu cu impact global.

Graţie Protocolului de la Montreal, stratul de ozon din afara regiunilor polare ar trebui să revină la nivelul său de pînă la anul 1980 în jurul anilor 2030-2040, afirmă experţii Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).În schimb, gaura din stratul de ozon care se formează în fiecare primăvară deasupra Antarcticii este un fenomen care va persista pînă în 2045-2060, iar pentru cea de deasupra Arcticii o revenire la normal se va produce probabil cu 10-20 de ani mai devreme.

 

Ozonul troposferic

 

Ozonul troposferic, situat în stratul de atmosferă cuprins între 0 şi 10 km(spre deosebire de ozonul stratosferic situat la înălţimea de 40 km, care este indispensabil  vieţii pe pămînt, reţinînd radiaţiile ultraviolete dăunătoaree în oraele industrializate. Acesta se formează din oxizii de azot (în special dioxidul de azot), compuşii organici volatili – COV şi metan. Ca surse generatoare de precursori ai ozonului se evidenţiază:

 

  • arderea combustibililor fosili (cărbune, produse petroliere în surse fixe şi mobile);

  • depozitarea şi distribuţia benzinei;

  • utilizarea solvenţilor organici în activităţi industriale;

  • procese de compostare a gunoaielor menajere şi industriale.

 

Urmărirea concentraţiei de ozon troposferic este importantă, cunoscut fiind faptul că acesta constituie un factor nociv pentru vegetaţie, sănătatea animalelor şi nu în ultimul rînd pentru sănătatea umană.

Datorită căldurii, ozonul de la nivelul solului este un poluant în special în timpul verii, care poate fi periculos, mai ales pentru cei cu probleme respiratorii.

Problemele includ: iritaţi a plămînilor care cauzează inflamaţia; tusea, episoadele de wheezing (respiraţie şuierătoare), dureri la inspirul profund şi dureri la mişcările respiratorii din timpul exerciţiilor fizice; afectarea permanentă a plămînilor datorată expunerii repetate; agravarea astmului, susceptibilitate crescută la pneumonii şi bronşite, capacitate pulmonară scăzută. Este de remarcat faptul că ozonul are, asupra vegetaţiei, efect sinergic cu oxizii de azot şi cu dioxidul de sulf, astfel încît, chiar la nivele reduse ale acestor trei poluanţi, apar situaţii de stres chimic.

Ozonul troposferic face parte din grupa gazelor cu efect de seră, de asemenea, este incriminat pentru participarea indirectă la formarea ploilor acide şi prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a „smogului fotochimic".

Serviciul Hidrometeorologic de Stat este instituția abilitată la nivel naţional, care prin intermediul Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului efectuează monitoringul sistematic şi prognoza operativă a poluării aerului, printre poluanții monitorizați fiind și ozonul troposferic.

În Republica Moldova a început monitorizarea ozonului troposferic în 1988, dar din motive tehnice, în septembrie 1996 aceste observaţii au fost suspendate. Ca urmare a instalării în 2007 a postului automat din localitatea Mateuţi, r-nul Rezina, s-a reluat monitoringul asupra concentraţiei ozonului troposferic în regim continuu.

Pe parcursul anului 2015 s-au prelevat și analizat în mediu cca 20000 probe pentru ozonul troposferic. Rezultatele investigaților efectuate denotă că pe parcursul perioadei menţionate nu  s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor medii (CMAmd= 0,03mg/mc) lunare şi cele maxime momentane (CMAmm = 0,16 mg/mc), (Fig.1). Totodată, a crescut neesenţial concentraţia medie anuală a ozonului troposferic, constituind 1,0 CMA, faţă de anul trecut cînd valoarea acesteia a indicat 0,9 CMA.

 

Fig. 1. Concentraţia medie lunară şi maximă momentană a ozonului troposferic în anul 2015

 

Pe parcursul primului semestru al  anului 2016, ceamai mare valoare a concentraţiei maxime momentane pentru ozonul troposferic  a constiuit 0,109 mg/m3 (0,68 CMA), înregistrată în luna ianuarie (Fig 2).

 

Fig. 2. Concentraţia maximă momentană a ozonului troposferic pe parcursul primului semestru al anului 2016

 

Cetăţenii, societatea civilă, consumatorii principali ai resurselor mediului în general, sînt obligaţi să conştientizeze fenomenul epuizării stratului de ozon şi înrăutăţirii vădite a sănătăţii în legătură cu aceasta. Este necesar de a întreprinde măsuri concrete nu numai pentru redresarea situaţiei dar, în primul rînd, pentru revenirea la normal, la echilibrul durabil dintre natură şi societate.

Fiecare dintre noi putem contribui la salvarea stratului de ozon, fiecare om ar trebui să se implice atât în mod direct, prin faptele sale, cît şi indirect pentru această cauză atît de importantă pentru viaţă.

Pămîntul suferă şi, împreună cu el suferim şi noi!De sănătatea planetei depinde sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare, iar de felul în care astăzi avem grijă de mediu, depinde viaţa celor ce ne vor urma.

 

PROTEJAŢI STRATUL DE OZON!

 

ACŢIONAŢI ÎN PREZENT PENTRU A SALVA VIITORUL!!!

 

Direcția Monitoring al Calității Mediului

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ