ARDEREA MIRIŞTII DEZASTRUL  MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR!

 

         Creşterea cazurilor de incendiere a vegetaţiei din ultima perioadă, izbucnite ca urmare a arderilor necontrolate a miriştilor sau a resturilor vegetale din gospodării a condus la sporirea îngrijorării autorităţilor. În rezultatul incendiilor sunt distruse şi mistuite fîşii forestiere, arbori, insecte şi animale, aducînd mari  pierderi mediului înconjurător. 

         Conform Legii cu privire la protecţia mediului înconjurător, Nr.1515-XII din 16 iunie 1993, capitolul 5, articolul 62, arderea necontrolată a resturilor vegetale sau a miriştilor poate duce nu doar la dezastre de proporţii, ci atrage după sine şi sancţiuni drastice.      

         Potrivit unui comunicat al Inspectoratului Ecologic de Stat, nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

         Agricultorilor care nu respectă această normă li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectare.  Resturile rămase trebuie reîntoarse în sol, prelucrîndu-le se va înbunătăţi calitatea lui.

         Arderea miriştii duce la deteriorarea habitatului de păsări şi animale, distrugerea solului şi a valoroaselor microorganisme care oferă fertilitate solului. Periculoase sunt incendiile care pot cauza daune ireparabile pentru sănătatea umană, deoarece în unele localităţi nivelul poluării aerului atmosferic, ajunge la cote critice.

          De pe urma incendiilor, în aer sunt emanate diferite substanţe toxice, cum sunt monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, oxizii de azot, hidrocarburile şi dioxinele, cei mai toxici şi periculoşi compuşi organici de compoziţie complexă. Aceste substanţe chimice pot cauza, chiar şi în cantităţi mici, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului, pătrunzînd nu doar în atmosferă, dar şi în solul şi apele din preajmă.

         Conform datelor Inspectaoratului Ecologic de Stat, în perioada anilor 2002 2006 în Republica Moldova au fost arse 25,5 mii ha cu mirişte, ca rezultat a avut loc scăderea nivelului calităţii solului. În anul 2008 au fost arse 4465 ha cu mirişte, iar daunele aduse solului au costat mai mult de 1 mln lei.

         După cum se ştie, masa vegetală care rămîne după recoltare pe cîmpurile agricole poate fi folosită în moduri mult mai avantajoase decît arderea, paiele fiind prelucrate şi încorporate în sol, îmbogăţesc solul cu humus, astfel economisind bani pentru îngrăşăminte, care dăunează sănătăţii omului şi mediului înconjurător.    

         Pentru eficacitate se recomandă gospodăriilor agricole  următoarele măsuri necesare de aplicat:  

  • de interzis fumatul şi focul deschis în lanuri, arii şi mirişti;

  • puctele de recoltare de dotat cu posturi antiincendiu amenajate pe platforme mobile (remorci) pentru asigurarea intervenţiei rapide la stingerea incendiului;

  • de organizat paza lanurilor cu grîne în timp de noapte;

  • de izolat lanurile cu grîne de păduri, drumuri şi căi ferate ;

  • alimentarea tehnicii cu carburanţi să fie efectuat în locuri special amenajate;

  • de interzis reparaţia tehnicii  în lanuri şi păduri.

         Respectarea acestor prevederi ne va scuti de sărăcirea solului, pierderi economice şi distrugerea mediului înconjurător.


 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ