Riscul vîrtejurilor (tornadelor) în Republică Moldova

 

Aspecte generale. Tornadele sînt perturbaţii atmosferice violente, de dimensiuni reduse cu caracter turbionar ce se produc pe continente între 20 şi 60 latitudine nordică şi sudică.

Tornada are aspectul unei coloane înguste care se roteşte cu mare viteză sau al unei pîlnii întoarse, fiind formată din nori cumulonimbus şi praf care îi conferă o culoare cenuşie. Viteza vîntului este cuprinsă între 60 şi 300 - 400 km/h. În situaţii excepţionale au fost înregistrate, cu ajutorul unor măsurători din satelit, viteze ale vîntului de 500 km/h care au avut efecte devastatoare.

Diametrul spiralei unei tornade este cuprins între cîteva zeci şi cîteva sute de metri, uneori însă înregistrîndu-se şi tornade de dimensiuni mult mai mari (pînă la 200 300 km).

Fenomenele similare cu tornadele care se produc deasupra oceanelor poartă numele de trombe, masa de aer în rotaţie fiind încărcată cu picături de apă aspirate de curenţii turbionari ascendenţi. Violenţa şi forţa distructivă a trombei  sunt, de regulă, mai reduse decît cele ale tornadei. În cadrul tornadelor, mişcarea de rotire a aerului se produce în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică şi în sens invers în emisfera nordică.

Pentru formarea tornadelor și trombelor sunt necesare următoarele condiţii favorizante: prezenţa deasupra unei regiuni de mică întindere a unor straturi de aer cu mari diferenţe termice, higrometrice şi de circulaţie a aerului, apariţia din această cauză a unor puternice mişcări termoconvective însoţite de condensări extrem de active la toate nivelurile şi convergenţa aerului în apropierea suprafeţei terestre.

Cele mai numeroase tornade se formează în partea centrală a SUA şi în Australia. Tornadele se pot produce şi în Japonia, China, Bangladesh, partea asiatică a Federaţiei Ruse, în Africa de Sud, în numeroase ţări europene.

Tornadele pot lua naştere la orice oră din zi sau noapte, dar sînt mai frecvente după amiază, cînd temperatura suprafeţei terestre are valori maxime. Ele se formează la înălţimi între 1 şi 2 km deasupra suprafeţei terestre în intervalele de timp cald și umed cu condiţii de mare instabilitate atmosferică, specifice liniilor de averse  însoţite de oraje violente

În Europa fenomenele de tipul tornadelor americane sunt numite vîrtejuri. Mecanismul formării acestor vîrteluri este asemănător cu cel al tornadelor americane, dar au o intensitate și amploare mai mică. În ultimii ani pe teritoriul mai multor țări europene vîrtejurile devin tot mai frecvente.

Pe teritoriul Republicii Moldova vîrtejul (tornada) este un  fenomen mai rar. De obicei, el se semnalează în perioada caldă a anului. În ultimii 62 de ani s-au semnalat mai multe cazuri de vîrteje, după cum urmează:

 

4 august 1950 (or. Orhei),

1 iulie 1975 (Chişinău),

27 aprilie 1976 (s. Berezloji, r-l Orhei),

27 iunie 1980 (r-le Slobozia şi Căuşeni),

22 mai 1984 (s. Mîndra, r-l Călăraşi),

11 august 1994 (s.Văratic, r-l Rîşcani s. Tatarovca r-nul Soroca),

14 septembrie 1998 (s. Vadul lui Vodă r-l Criuleni),

8 şi 9 iulie 2000 (r-le Sîngerei şi Străşeni),

7 august 2005 (s. Cobusca, r-l Anenii-Noi),

17 aprilie 2012 (s. Băcioi, mun. Chișinău),

20 mai 2012 (or. Chișinău).

 

Cel mai puternic vîrtej, după aria de acțiune şi mărimea daunelor aduse, s-a semnalat pe 11 august 1994. Vîrtejul menționat a traversat teritoriul republicii din vest spre est, lăţimea traiectoriei constituind circa 10-25 km, iar lungimea 80 km.

Traversarea teritoriului de către vîrtej a fost însoţită de intensificări ale vitezei vîntului de peste 120 km/h (măsurători vizuale), averse și grindină cu diametrul de 30 mm, ceea ce a dus la pierderi de vieţi omeneşti, vătămări, de asemenea, pagube considerabile gospodăriilor agricole. Pe multe terenuri din raioanele Rîşcani, Drochia, Donduşeni și Soroca au fost afectate proprietăţi agricole. Vîrtejul a provocat mari pagube fondului locativ (au fost demolate și deteriorate acoperişurile caselor, a fost spartă sticla la uşi şi ferestre, au fost deteriorate conductori de comunicaţii şi curent electric).

Cel mai puternic după viteza vîntului (măsurători instrumentale) a fost vîrtejul, semnalat pe 8 iulie 2000 şi înregistrat la SM Codrii (s. Lozova, r-l Străşeni). Viteza vîntului a constituit 158 km/h.

În celelalte cazuri enumerate mai sus, vîrtejurile au purtat în fond caracter local (lăţimea pînă la 3 km), dar, de asemenea, au provocat pagube gospodăriilor agricole

 

Aspecte de risc . În scurta, dar violenta sa evoluţie, o tornadă poate provoca numeroase pierderi de vieţi omeneşti, precum şi pagube considerabile. Efectele cele mai dezastruoase se înregistrează desigur în zonele cu populaţie densă. Pîlnia noroasă (formată din picături fine de apă) are în medie un diametru egal cu 150 m şi îşi păstrează forţa distructivă pe o lungime de circa 10 km. Ea poate distruge construcţii solide, poate dezrădăcina arbori mari, poate ridica şi transporta la distanţe  mari diferite obiecte.      

 

Măsuri de prevenire şi protecţie împotriva  tornadelor.

O organizare eficientă a pregătirilor poate diminua substanţial pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele materiale provocate de tornadă. De o mare importanţă este ca alertele să fie exacte şi să provoace autorităţile competente şi publicul la reacţii prompte. Pentru aceasta sînt necesare sisteme de difuzare rapidă a alertelor către cei interesaţi.

Supravegherea ciclonilor tropicali şi tornadelor se realizează atît în reţelele obişnuite cu ajutorul radarelor meteorologice, cît şi cu tehnici mult mai moderne. Pentru prevederea lor este esenţial să se delimiteze mai întîi zonele unde condiţiile atmosferice sînt foarte instabile, făcînd posibilă apariţia orajelor violente sau a tornadelor.

Deoarece marea majoritate a pierderilor de vieţi omeneşti se datorează fragmentelor de materiale purtate de vînt, este recomandabil ca oamenii să nu se lase surprinşi în teren descoperit sau în adăposturi nu prea rezistente.

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ