17 Iunie - Ziua Mondială

pentru Combaterea Deşertificării  - 2016

 

 Protejează Pamântul. Restaurează Solul. Implică Oamenii.

 

Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării  este  marcată  începând cu anul 1995, după ce ONU a propus declararea zilei de 17 iunie - Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării ca urmare a adoptării în această zi a Convenţiei pentru Combaterea Deşertificării  (în 1994). Scopul acesteia este în special de a promova sensibilizarea publicului cu privire la cooperarea internaţională pentru combaterea deşertificării şi a efectelor secetei.

Conform Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD), deşertificarea- este un fenomen care se numără printre cele mai mari probleme de mediu ale timpului nostru.

Aceasta nu se referă la înaintarea deşerturilor, ci mai degrabă, reprezintă degradarea persistentă a ecosistemelor zonelor aride din cauza activităţilor umane - inclusiv agricultura nesustenabilă (creşterea intensivă şi epuizarea substanţelor nutritive din sol), mineritul, suprapăşunatul şi desigur despădurirea terenurilor, precum şi schimbările climaterice.

Combinaţia acestor factori transformă terenul degradat în deşert, iar eroziunea de apă şi vânt doar agravează daunele.

Aşadar, deşertificarea este o problemă de nivel mondial, cu implicaţii grave pentru biodiversitate, eco-siguranţă, eradicarea sărăciei, stabilitatea socio-economică şi de dezvoltare durabilă.

Astăzi, ritmul de degradare a terenurilor arabile la nivel mondial este estimat la 30 până la 35 de ori mai mare decât rata sa istorică. Circa 50 de milioane de persoane ar putea fi strămutate în următorii 10 ani, ca urmare a deşertificării.

 

 

Deşi Republica Moldova dispune de soluri cu o fertilitate înaltă (precum sunt cernoziomurile) şi de un climat relativ favorabil, productivitatea agricolă curentă este foarte scăzută. În mare parte, frecvenţa crescută a secetelor severe, cât şi supraexploatarea expansivă a resurselor solurilor din ultimele decenii şi practicile agricole  nesustenabile constituie factorii de bază a degradării stării generale a solurilor în ţară.

 În prezent, pe teritoriul republicii circa 40% din terenurile agricole au soluri erodate de diferit grad: slab erodate 23,2%, moderat erodate 11,7 şi puternic erodate 4,9%. În fiecare an suprafaţa terenurilor erodate creşte în medie cu 0,9%, iar pierderile anuale de sol fertil sunt estimate la 26 milioane tone. Bilanţul humusului este profund deficitar, rezervele de humus se micşorează anual cu circa 1t/ha, elementele nutritive cu 180 200 kg/ha.

 Se intensifică procesele negative, care conduc la degradarea însuşirilor fizice şi chimice ale solurilor (destructurarea, tasarea, salinizarea, dehumificare). Într-o stare deplorabilă se află sistemele de irigaţie. Măsurile întreprinse de către stat privind ameliorarea solurilor nu corespund încă intensităţii degradării lor.

Pădurile joacă un rol deosebit de important în protecţia mediului si regenerarea solului.

Cu toate acestea, Republica Moldova  ramâne corigentă la acest capitol, cu doar 11.7% de terenuri împădurite (conform datelor statistice din ianuarie 2014), fapt ce explică în parte intensificarea procesului de degradare a solurilor in contextul schimbării climei.

Aproximativ 75.5%  din teritoriul ţării se află sub riscul proceselor de degradare a solului, iar 85.4% din populaţia ţării locuieşte în zonele aride.

Prejudiciul cauzat economiei naţionale de pierderea producţiei prin degradarea solului însumează circa 3,1 miliarde lei (251 milioane USD) anual.

 Pentru fortificarea capacităţilor de realizare a obiectivelor Convenţiei UNCCD în Republica Moldova sînt necesare mai multe  acţiuni de instruire şi sensibilizare a populaţiei care ar cuprinde:

  • crearea sistemului de instruire şi educaţie ecologică la toate nivelurile sistemului de învăţămînt;

  •  instruirea şi sensibilizarea populaţiei în problemele ce ţin de protecţia solurilor şi folosirea raţională a resurselor funciare; 

  • organizarea de expoziţii, seminare, conferinţe, simpozioane tematice legate de problemele privind fenomenele de secetă şi deşertificare;

  • perfecţionarea programelor de studiu privind planificarea, dreptul şi managementul ecologic în instituţiile de învăţămînt cu specialităţi în domeniul protecţiei mediului;

  • colaborarea cu mass-media şi implicarea activă a organizaţiilor nonguvernamentale de mediu în propagarea şi realizarea obiectivelor Convenţiei ONU pentru Combaterea Deşertificării .

  • pregatirea  specialiştilor  în domeniul  pedologiei

 

Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării serveşte  ocazie  de a reaminti tuturor că deşertificarea poate fi abordată în mod eficient, că soluţii există, şi că instrumentele-cheie în acest scop se află în participarea comunităţii consolidate şi cooperarea la toate nivelurile.

 

  Mihail  ROIBU 

  Directorul  Serviciului  Hidrometeorologic  de  Stat

  Coordonator  Naţional  la  Convenţia  ONU  pentru  Combaterea   Deşertificării

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ