31 octombrie - Ziua internaţională a Mării Negre

 

Marea Neagră este o mare intercontinentală situată între Europa şi Asia, avînd ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia. Prin Strîmtoarea Cherci este legată de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strîmtoarea Dardanele de Marea Egee şi deci de Marea Mediterană. Marea Neagră este, din punct de vedere hidrologic, un rest al        Mării Sarmatice şi prezintă o serie de aspecte unice în lume : ape salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru faţă de 34-37 în alte mări şi oceane), stratificare între apele de suprafaţă oxigenate şi cele adînci anoxice (fenomen denumit euxinism), limane la gurile fluviale, floră şi faună cu multe specii-relicve. Marea Neagră se întinde pe o suprafaţă de 423.488 km² şi o adîncime maximă de 2211 m, care scaldă ţărmul României pe o lungime de 245 km.

Data de 31 octombrie a fost desemnată Ziua Internaţională a Mării Negre în anul 1996, cînd toate cele şase ţări riverane  au semnat Planul Strategic de Acţiune (PSA) pentru Marea Neagră, document ce conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre. Cu acest prilej s-a stabilit şi celebrarea Zilei Internaţionale a Mării Negre.

Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutăţit în ultimii ani din cauza reziduurilor transportate de rîurile din 17 ţări, a pescuitului excesiv şi a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Cele mai multe specii de peşte din Marea Neagră, deja afectate de consecinţele poluării, au fost supra-exploatate sau sunt ameninţate de supra-exploatare. În consecinţă, există un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase şi a unor peisaje şi, în cele din urmă, a biodiversităţii şi productivităţii ecosistemului Mării Negre.

La 21 aprilie 1992, a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia de Protejare a Mării Negre împotriva Poluării, Promovată cu asistenţă UNEP, fiind semnată, ulterior, de toate ţările din regiune. Convenţia de la Bucureşti a intrat în vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentînd cadrul legal care concentrează priorităţile şi principalele direcţii ale activităţilor internaţionale în problemele de mediu ale bazinului Mării Negre, incluzînd conservarea biodiversităţii.

Totodată, o politică comună a ţărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea şi folosirea resurselor a fost formulată în Declaraţia de la Odesa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, România, Turcia şi Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, în Ucraina. Declaraţia conţine un orar rezonabil al acţiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii pentru conservarea şi protecţia mediului Mării Negre. În fapt, declaraţia dezvoltă şi detaliază ideile Convenţiei de la Bucureşti, ţinînd cont şi de deciziile Summit-ului pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro.

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internaţional pentru Managementul Mediului şi Protecţia Mării Negre — Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorităţii Internaţionale de Mediu (GEF), cu misiunea de a asista guvernele ţărilor din bazinul Mării Negre în implementarea Convenţiei. În fapt, BSEP a dezvoltat o bază instituţională pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a Convenţiei de la Bucureşti.

În scopul studierii mediului marin, a rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Universitatea Mării Negre, la 16 mai 1993, la Costineşti, iar la 12 noiembrie 1996, la Constanţa, Centrul de Informare, Educare şi Resurse pentru Marea Neagră — CIER. La Atena a fost deschis Centrul Internaţional de Studii pentru Marea Neagră (CISM), la 29 septembrie 1998.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în iunie 2002 (Sofia, Bulgaria), cînd s-a semnat Protocolul referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului.

Fluviul Dunărea şi rîul Nistru fac legătura dintre Republica Moldova şi Marea Neagră, astfel influenţînd, într-o măsură mai mare sau mai mică, asupra calităţii mediului Mării Negre. Din această cauză, Republica Moldova depune tot mai mult efort, prin diferite proiecte şi programe, la soluţionarea problemelor ce ţin de protecţia şi conservarea Mării Negre.

În anul 2008 a fost lansat Forumul ONG de la Marea Neagră, de către Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND) în colaborare cu organizaţii din regiunea extinsă a Mării Negre, cu sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation, în cadrul Sinergiei Mării Negre, la care a participat şi Republica Moldova. Cea de-a VIII-a  ediţie a forumului s-a desfăşurat în perioada 2-3 noiembrie 2015. Forumul ONG de la Marea Neagră reafirmă importanţa Mării Negre ca un spaţiu de colaborare şi interacţiune dincolo de barierele existente şi explorează similitudinile şi oportunităţile de acţiune comună între ţările aflate în bazinul Mării Negre.

De asemenea, Republica Moldova participă la programul de cooperare în bazinul Mării Negre în contextul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriat, care are ca obiectiv realizarea unui parteneriat regional mai puternic pentru a promova dezvoltarea economică şi social -  durabilă a regiunilor din bazinul Mării Negre.

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în conformitate cu „Convenţia de cooperare pentru protejarea şi utilizarea durabilă a fl. Dunărea” şi în corespundere cu „Acordul Bilateral dintre Guvernul Republicii Moldova şi al Ucrainei, referitor la utilizarea şi protecţia în comun a apelor transfrontiere”, se implică activ în protecţia şi soluţionarea problemelor ce ţin de mediul sănătos al bazinului Mării Negre. De asemenea, colaboratorii DMCM, participă în calitate de experţi în grupul de lucru Monitoring şi Evaluare (MAEG) al Comisiei Internaţionale pentru protecţia fluviului Dunărea  (ICPDR), care are şi menirea de protecţie prin intermediul fl. Dunărea a bazinului Mării Negre.

În bazinele Dunării şi al Mării Negre monitoringul sistematic al calităţii apelor de suprafaţă după parametri hidrobiologici şi hidrochimici a fost constituit pînă în anul 2013 din 8 secţiuni de supraveghere poziţionate pe 4 rîuri şi 2 lacuri. Începînd cu anul 2014, au mai fost extinse încă cu 2 secţiuni de monitoring de supraveghere pe rîurile Schinoasa şi Salcia Mare (fig. 1). Pentru parametrii fizico-chimici frecvenţa de monitorizare este trimestrială, iar pentru cei biologici este bianuală în perioada de vegetaţie (tabelul 1).

 

Tabelul 1. Reţeaua şi frecvenţa de monitoring a apelor de suprafaţă în bazinele Dunării şi
al Mării Negre pe teritoriul Republicii Moldova (2016)

Figura 1. Reţeaua de monitoring a apelor de suprafaţă în bazinele
fl. Dunărea şi al Mării Negre

 

Calitatea apelor de suprafaţă în limitele bazinelor fluviului Dunărea şi al Mării Negre a fost evaluată conform Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, HG 932 din 20.11.2013, care parţial transpune Anexele V şi X ale Directivei Cadru a Apei 2000/60 CE (DCA), prevede valorile limită pentru parametrii fizico-chimici şi biologici şi este un instrument de lucru obligatoriu al autorităţilor responsabile de managementul apelor şi protecţia mediului pentru a evalua calitatea resurselor acvatice. Totodată, drept instrument util pentru stabilirea stării ecologice şi chimice a servit ghidul elaborat în cadrul activităţii nr. 2 a proiectului EPIRB – ”Ghid privitor la starea chimică a corpurilor de apă de suprafaţă pentru analiza Presiune-Impact/Evaluarea Riscului în conformitate cu DCA a UE”.

Pentru perioada 2013-2015 în aceste bazine a fost stabilit un program de monitorizare de supraveghere atît pentru parametrii fizico-chimici, cît şi pentru elementele biologice de calitate, cu excepţia r. Cahul – secţiunea s. Etulia, pentru care a fost stabilit un program operaţional. Conform elementelor biologice de calitate, calitatea apelor de suprafaţă a variat între clasele a III-a (poluată moderat) şi a V-a (foarte poluată). De asemenea, condiţiile fizico-chimice generale au fost folosite ca sprijin la evaluarea stării ecologice. În concluzie, calitatea apei în corpurile de apă monitorizate din bazinele fluviului Dunărea şi al Mării Negre conform parametrilor fizico-chimici a variat în limitele claselor a IV-a (poluată) şi a V-a (foarte poluată) (fig. 2).

 

Figura 2. Starea ecologică a apelor de suprafaţă conform elementelor biologice de calitate
şi parametrilor fizico-chimici generali monitorizaţi în perioada 2013-2015
[2]

 

Să nu fim indiferenţi la “glasul” mediului, care se aude disperat în toate părţile Pămîntului cerînd ajutor, ci să venim tot mai des cu propuneri şi iniţiative pentru un mediu sănătos în care să conveţuim cu toţii!

  

Nu uita de ziua Mării Negre!

Ocroteşte-o!

 

DIRECŢIA  MONITORING AL CALITĂŢII  MEDIULUI

________________________________

[1] S – monitoring de supraveghere; O – monitoring operaţional.

[2]Culorile pe hartă corespund claselor de calitate după cum este indicat în Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (HG 890 din 12.11.2013).

                                             

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ &ccedilS – monitoring de supraveghere; O – monitoring operaţional.åãîäíÿ