15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă

 

Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă se aniversează în data de 15 mai în legătură cu proclamaţia de către meteorologi a necesităţii pentru a proteja clima ca o resursă pentru bunăstarea generaţiilor prezente şi viitoare.

Organizaţia Meteorologică Mondială este sursa de autoritate a informaţiilor în cadrul sistemului ONU cu privire la aspectele legate de condiţiile meteorologice şi climatice. Indicatorii-cheie ale schimbărilor climatice globale sunt temperatura de suprafaţă şi nivelul de acoperire cu gheaţă în Arctica. Trebuie de remarcat faptul că actualele măsurători globale de temperatură au început în anul 1880, fiindcă cele anterioare  nu acopereau întreaga planetă. În prezent, analiza schimbării temperaturii globale se efectuează de Institutul de Studii Spaţiale Goddard pe baza observaţiilor de 6,3 de mii de staţii meteorologice din întreaga lume, instrumentelor de suprafaţă care măsoară temperatura  la suprafaţa mării şi a staţiilor de cercetări din Antarctica.

Anul 2016 a fost cel mai cald pe planetă din toată perioada de observaţie instrumentală: temperatura medie a fost mai ridicată cu 1,1°C faţă de maxima anterioară. Temperatura medie a suprafeţei oceanului a fost, de asemenea, cea mai ridicată din toată perioada de observaţie instrumentală. Volumele în gheaţă în Arctică au fost semnificativ sub nivelul mediu. Cantitatea de dioxid de carbon în atmosferă în mod constant sparge noi recorduri, impactul activităţilor umane asupra sistemului climatic devine din ce în ce mai evident.

În Moldova, conform măsurătorilor la SM Chişinău (din perioada 1886), anul 2016 a fost, de asemenea, caracterizat prin regim termic ridicat. Temperatura medie anuală a aerului a constituit +11,2°C (cu 1,7°C a depăşit norma) şi s-a situat pe locul al patrulea în şirul de date de temperaturi medii anuale ridicate (figura 1).

 

Fig. 1. Şirul de date de temperaturi medii anuale ridicate Ñ),SM Chişinău

 

Temperatura maximă absolută pe parcursul anului a atins gradaţia de + 37°C (iulie, SM Tiraspol), ceea  ce  se semnalează în  medie o  dată la 5 ani. Valoarea  minimă  absolută  a fost de -22ºC (ianuarie SM Râbniţa, Codrii, Bălţata), fiind semnalată  în timpul  iernii  în medie, o dată la 2-3 ani.

Vreme anomal de caldă a fost înregistrată în luna februarie, când temperatura medie lunară a aerului a depăşit norma cu 6-7ºC, fiind semnalată pe 60% din teritoriu pentru prima dată, în restul teritoriului – a doua oară pentru întreaga perioadă de observaţie. Maxima absolută este de +22°C (februarie, SM Ceadâr-Lunga), fiind  semnalată  în  perioada  de  iarnă, în medie, o dată la 20 de ani.

Foarte cald a fost în luna aprilie, când temperatura medie lunară a aerului a depăşit norma cu 3-4 °C, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 de ani. Temperatura maximă a aerului la 18 aprilie a atins gradaţia de +28..+31ºC,ceea ce în decada a doua a lunii aprilie se semnalează pe teritoriu  pentru prima dată în întreaga perioadă de observaţie.

Vreme anomal de caldă pe teritoriul ţării a fost observată, de asemenea, în decada a treia din luna iunie, când temperatura medie decadică a aerului a depăşit norma cu 4-6ºC, ceea ce în această decadă se semnalează pentru prima dată pe întreaga perioadă de observaţie. A fost foarte cald, în decada a treia a lunii august, când temperatura medie decadică a aerului a depăşit norma cu 2,9-4,9ºC şi se semnalează în medie o dată la 10-15 ani.

De asemenea a fost foarte cald şi în primele zece zile ale lunii septembrie, când media decadică a temperaturii aerului a depăşit norma cu 3-6ºC ceea ce se semnalează în medie, o dată la 10-30 de ani.

Ñantitatea anuală de precipitaţii căzute a constituit pe teritoriu 445-765 mm sau 100-145% din normă.

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ninsori abundente cu cantitatea precipitaţiilor de pînă la 23 mm timp de 12 ore (ianuarie), ploi torenţiale (mai, iunie. iulie, august şi octombrie) şi grindină cu diametrul de pînă la 25-30 mm (iunie), care au cauzat deteriorarea obiectelor economiei naţionale şi vătămarea culturilor agricole.

În anul 2017 continuă tendinţa de creştere a temperaturii aerului. Potrivit datelor SM Chişinău temperatura medie a aerului în timpul ultimei perioade a anului 2017 (ianuarie-aprilie) a depăşit norma cu 1,3ºC. Deosebit de cald a fost în luna martie, când temperatura medie lunară (7,8ºC) cu 5,1ºC a depăşit norma şi se semnalează pentru a treia oară în această lună pentru întreaga perioadă de observaţie.

Cu toate acestea, pe 20-21 aprilie, pentru prima dată pe parcursul întregii perioade de observaţie, pe cea mai mare parte a teritoriului Republicii Moldova, sa semnalat un complex de fenomene meteorologice periculoase – ploaie, zăpadă, lapoviţă, depuneri de lapoviţă pe conductori şi arbori, vânt puternic, ceea ce a dus la consecinţe catastrofale pentru economia ţării.

 

 

Potrivit ONU, anul 2016 poate fi numit ca o etapă turnantă în total ce priveşte schimbarea climei şi importanţa omului în acest proces. A ignora consecinţele de creştere a poluării cu carbon este imposibil – universul se încălzeşte, şi aceasta afectează starea acestuia. În acelaşi timp, în acest an, liderii mondiali au studiat aprofundat şi au acordat o serie de planuri, care vizează reducerea emisiilor de carbon şi dezvoltarea surselor curate de energie ecologică.

 

OMM a oferit 10 evenimente climatice majore din anul 2016, şi anume:

1.   A fost ratificat acordul climatic de la Paris:

în anul 2016, aproximativ 120 de ţări au ratificat acordul privind  clima, adoptat încă în anul 2015. Documentul, intrat în vigoare la 4 noiembrie, se referă atât la cei mai mari "poluatori cu carbon", cum ar fi China, Statele Unite şi Uniunea Europeană, cât şi la cei mici.

La 4 mai 2017 Parlamentul Republicii Moldova de asemenea a ratificat Acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat la 12 decembrie 2015. Potrivit documentului, Republica Moldova va contribui la reducerea, către anul 2030, a emisiilor totale naţionale de gaze cu efect de seră cu cel puţin 67%, comparativ cu nivelul anului 1990. Acţiunile vor veni în susţinerea eforturilor internaţionale privind limitarea creşterii temperaturii medii globale. Conform documentului, devenind parte la Acord, Republica Moldova va avea acces la fondurile oferite de către mecanismele financiare internaţionale.

2.   A fost semnat un plan de tranziţie la combustibil fără emisii de carbon pentru companiile aeriene:

transportului aerian îi revine aproximativ 7% din emisiile globale de dioxid de carbon. Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile, organul de conducere al tuturor companiilor aeriene din lume, a elaborat un plan pentru a reduce această cifră în deceniile următoare. Documentul a fost semnat de 191 de state.

3.   A fost încheiat un acord privind eliminarea gazelor cu efect de seră în aparatele de aer condiţionat:

în luna octombrie, participanţii internaţionali la tratative au încheiat un acord,care vizează eliminarea substanţelor chimice din aparatele de răcire (aparatele de aer condiţionat şi frigidere).

4.   Investiţiile în elaborarea surselor curate de energie ecologică a atins un nivel record:

schimbarea climei reprezintă o problemă economică uriaşă. Ţările vor trebui să-şi reformeze economia pentru a trece de la combustibili fosili la surse de energie regenerabile. În anul 2016, investitorii au început într-un ritm record de a investi în aceste proiecte.

5.    Concentraţia de dioxid de carbon în atmosferă a atins până la  400ppm (părţi per milion):

oamenii de ştiinţă măsoară dioxidul de carbon în părţi per milion. În anul 2016, pentru prima dată în istorie, în pofida fluctuaţiilor sezoniere, nu a existat nici o săptămână, când nivelul acestuia să scadă sub 400 ppm.

6.    A fost depăşit pragul critic de temperatură:

pentru ca statele insulare şi oraşele de coastă să-şi poată continua existenţa , este important să nu depăşească pragul de 1,5°C. Depăşirea acestei mărci înseamnă o condamnare la moarte pentru recifele de corali, gheţii de mare arctică, şi a multor alte locuri din lume. În lunile februarie şi martie a anului 2016, aceasta s-a întâmplat pentru prima dată.

7.   Luna iulie a anului 2016 a fost cea mai călduroasă lună de pe planetă înregistrată în întreaga istorie a observaţiilor.

8.   Gheaţa de mare arctică se topea în faţa ochilor:

gheaţa de mare arctică a atins un nivel scăzut record pentru iarnă şi s-a redus la al doilea cel mai scăzut nivel din istoria observaţiilor.

Arctica – cea mai rapid încălzită zonă de pe planetă, şi fenomenele din anul 2016 servesc ca o reamintire că regiunea este în prezent sub influenţa încălzirii globale şi se schimbă brusc.

9.    Marea Barieră de recife de corali devastată de apele calde:

în legătură cu creşterea globală a temperaturii cel mai mult a suferit Marea Barieră de recife de corali din Australia. O treime din recife, inclusiv unele dintre cele mai protejate zone, în prezent sun moarte.

10.   Anul 2016 a fost un an ordinar record cald.

Un semn evident al schimbării climei este căldura. Şi în anul 2016 căldură a fost multă: Arctica care se topeşte, vara caldă şi apa prea caldă. Pentru al treilea an consecutiv, planeta noastră se confruntă cu căldură record, şi aceasta ne vorbeşte despre faptul că am intrat într-o nouă eră, în care acţiunile noastre au schimbat planeta, pe care o numim casă. Şi depinde de noi ce va fi mai departe.

 

                 

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ