29 iunie – Ziua Dunării

 

 

Pentru prima dată Ziua Dunării a fost marcată la 29 iunie 2004, fiind condiţionată de semnarea şi ratificarea la 29 iunie 1994 de către ţările bazinului dunărean al Convenţiei privind protecţia şi utilizarea durabilă al fl. Dunărea.

Prima ediţie a “Zilei Dunării” , a beneficiat de participarea a 13 ţări, a mii de organizaţii şi milioane de locuitori, care trăiesc în bazinul hidrografic al  fl. Dunărea, invitaţi din afara spaţiului dunărean, în cadrul celor peste 1000 de evenimente fastuoase.

Comisia internaţională pentru protecţia  fl. Dunărea (ICPDR) este un organ internaţional, care a fost înfiinţat întru  implementarea Convenţia pentru protecţia fl. Dunărea. Începînd cu fondarea sa în 1998, Comisia a promovat efectiv acorduri politice şi a stabilit priorităţi şi strategii comune pentru îmbunătăţirea stării Dunării şi afluenţilor acesteia.

 Convenţia pentru protecţia  fl. Dunărea reprezintă instrumentul legal major de cooperare şi administrare a apelor transfrontiere în bazinul fl. Dunărea, care este susţinut de Secretariatul acestuia, sediul căreia se află în Viena, Austria.

Actualmente delegaţi naţionali, reprezentanţi ai ministerelor de cel mai înalt nivel, experţi tehnici, membri ai societăţii ştiinţifice cooperează în cadrul Comisiei internaţionale pentru protecţia   fl. Dunărea, în vederea asigurării folosirii durabile şi echitabile a apelor şi resurselor de apă potabilă în bazinul fl. Dunărea.

 

Calitatea apelor în bazinul fluvial al Dunării s-a îmbunătăţit mult în ultimii 20 de ani, în mare parte datorită contribuţiei ICPDR.

Ziua Dunării este o ocazie de a celebra acest succes şi de a întreprinde şi în continuare acţiuni comune pentru a menţine aceste bune realizări.

Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei (după Volga), fiind singurul ce curge de la vest la est. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră din Germania şi se varsă în Marea Neagră prin cele 3 braţe: Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe. În drumul său tranzitează teritoriul a 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina) şi 4 capitale europene (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad).

Mai mult de 1/3 din suprafaţa bazinului hidrografic şi aproape 1/2 din lungimea cursului navigabil se găseşte pe teritoriul României, iar de la confluenţa cu r. Prut pînă la hotarul cu Ucraina (circa 300 m) – pe teritoriul Republicii Moldova.

Fluviul împreună cu afluenţii săi formează cel mai extins bazin hidrografic internaţional din lume (Fig. 1), acoperă 817 mii km2, circa o treime din suprafaţa Europei, deţine o parte importantă din comorile naturale ale Europei şi adăposteşte numeroase ecosisteme valoroase, partea sectorului inferior al fluviului fiind considerată cea mai bogată în biodiversitate şi, totodată, cea mai vulnerabilă.

Fig. 1. Bazinul fl. Dunărea de la izvoare pînă în deltă

 

Din cele mai vechi timpuri Dunărea a fost o cale navală de transport legînd statele riverane. Apele Dunării se utilizează şi la obţinerea energiei electrice, irigarea terenurilor, pentru aprovizionarea cu apă potabilă şi industrială a oraşelor-porturi, asigură un pescuit bogat, precum şi un potenţial cultural-turistic.

Acest fluviu joacă un rol important în transportul de mărfuri, după însemnătate aflîndu-se printre primele 10 coridoare de transport naval din lume. El face legătura dintre Europa de Vest, Europa Centrală şi cea de Est, iar prin intermediul aşezării lui geografice, serveşte drept un pod de comunicare între Europa şi Asia.

În afară de rolul de cale navigabilă, Dunărea reprezintă habitatul pentru multe specii de plante şi animale. În bazinul său hidrografic se găsesc cele mai mari zone umede din Europa. Anume aici se află cele mai întinse zone de stuf din lume, numeroase păduri şi dune de nisip, toate populate de plante şi animale, precum şi de o mare parte din speciile de păsări existente pe Terra.

 Dunărea a fost cîndva un ecosistem fabulos, astăzi însă, ca urmare a activităţii umane, densitatea speciilor locale a scăzut pînă la punctul în care numeroase mamifere, păsări şi peşti au devenit specii aflate sub ameninţare. Reabilitarea fluviului este posibilă doar  printr-o largă colaborare regională dintre statele din bazinul Dunării şi al Mării Negre, protecţia fl. Dunărea şi a ecosistemelelor lui fiind în interesul comunităţilor din toate ţările riverane acestuia.

Crearea în Republica Moldova a două rezervaţii naturale – „Pădurea Domnească” şi „Prutul de Jos” - în bazinul r. Prut, denotă faptul că ţara a ales o  cale dreaptă a conservării biodiversităţii acestui fluviu, care este ultimul curs de apă important ce alimentează Dunărea în cursul inferior.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova contribuie semnificativ la protecţia fl. Dunărea, prin efectuarea monitoringului sistematic asupra stării de poluare a fluviului şi participarea la elaborarea şi implementarea proiectelor privind schimbul regional de informaţie de mediu şi hidrometeorologică între statele bazinului fl. Dunărea (reţeaua DANUBE-HYCOS).

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat realizează monitoringul în 5 secţiuni stabilite pe r. Prut (s. Lipcani, or. Costeşti, s. Branişte, s. Valea Mare, s. Giurgiuleşti) ale Reţelei Transnaţionale de Monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei privind cooperarea şi protecţia durabilă al fl. Dunărea.

Monitorizarea calităţii apei fl. Dunărea  în anul 2015 a fost efectuată conform unui program de supraveghere cu frecvenţă lunară, pentru investigarea condiţiilor generale, trimestrială, pentru investigarea poluanţilor specifici şi semestrială privind investigarea substanţelor prioritare. Punctul de colectare a mostrelor de apă din fl. Dunărea este amplasat în s. Giurgiuleşti.

Temperatura apei fl. Dunărea, în momentul efectuării investigaţiilor hidrochimice, a variat de la 2,5-26,2ºC, transparenţa apei s-a încadrat între        2,50-17,00 cm, pe cînd turbiditatea maximă a apei fl. Dunărea de 76,7 FTU a fost înregistrată pentru luna iunie. Valorile pH-ului apei au variat între 7,71-8,29, cu percentila de 8,16 şi au atribuit apa fl. Dunărea la clasa I de calitate (foarte bună).

Starea regimului de oxigen pentru acest rîu a fost evaluată în baza datelor pentru următorii parametri: oxigenul dizolvat şi saturaţia acestuia, consumul biochimic de oxigen la 5 zile şi consumul chimic de oxigen cu bicromat. Concentraţia oxigenului dizolvat s-a încadrat în limitele 7,07-12,17 mgO2/l, valoarea minimă a fost depistată în luna iulie. Valoarea percentilei 10 pentru oxigen dizolvat, calculată atît pentru anul 2015, cît şi pentru ultimii 3 ani, a variat în limitele clasei a II-a de calitate, deci apa fl. Dunărea este  bună.

Saturaţia oxigenului dizolvat a variat între 86,0-97,0%, valori care atribuie calitatea apei  fl. Dunărea la clasa a II-a. Consumul biochimic de oxigen (CBO5) a obţinut valori între 1,94-2,62 mgO2/l, cea maximă fiind determinată în luna mai. Consumul chimic de oxigen (CCOCr) s-a încadrat în limitele 8,78-105,0 mgO/l, valori ce atribuie calitatea apei fl. Dunărea la clasa a III-a (poluată moderat).

Datele obţinute pe parcursul perioadei 2013- 2015, despre consumul chimic de oxigen în  fl. Dunărea, atribuie calitatea apei, de asemenea,  la clasa a III-a               (poluată moderat) (Fig. 2).

 

Fig. 2. Valoarea percentilei pentru oxigen dizolvat, saturaţia acestuia şi CCOCr
în apa fl. Dunărea în perioada 2013
-2015

 

Conductivitatea medie al fl. Dunărea a constituit 442 µS/cm. Mineralizarea a variat în limitele clasei I (foarte bună) cu valoarea maximă de 491 mg/l, fiind evidenţiată în luna ianuarie. Duritatea a variat în limitele  2,6-5,0 mg·ech/l, atribuind calitatea apei la clasa a II-a (bună). Concentraţia ionilor de calciu a variat în limitele 36,1-74,1 mg/l, cea a ionilor de magneziu între 3,65-21,90 mg/l, iar ionii de sodiu şi potasiu au constituit 14,30-42,70 mg/l. Concentraţia medie pe secţiune a sulfaţilor s-a încadrat în limitele 21,0-95,4 mg/l. Conform concentraţiilor ionilor principali, calitatea apei  fl. Dunărea s-a încadrat în limitele claselor I-II (de la foarte bună la bună) (Fig. 3).

 

 

Fig. 3. Concentraţia minimă, maximă şi medie a ionilor de calciu, magneziu,
cloruri şi sulfaţi în  fl. Dunărea pe parcursul anului 2015

 

Elementele biogene monitorizate lunar în fl. Dunărea au fost: azot mineral, ioni de amoniu, azot de nitrat, azot de nitrit, ortofosfaţi şi fosfor total. Concentraţia substanţelor nutritive în   fl. Dunărea, pe parcursul anului 2015, a căpătat valori de pînă la 0,16 mgN/l pentru azot de amoniu (19.03.2015); pentru azot mineral a reprezentat 0,42-2,02 mgN/l; pentru azot de nitrit s-a încadrat în limitele                   0,009-0,021 mgN/l, valoarea maximă fiind depistată în luna martie; iar pentru azot de nitrat a atins valoarea maximă de 1,84 mgN/l, de asemenea, în luna martie            (Fig. 4). Fosforul mineral s-a încadrat în limitele 0,026-0,113 mgP/l, iar fosforul total între 0,058-0,164 mgP/l ( Fig. 5). Conform concentraţiilor de azot de nitrit, azot de nitrat, fosfor mineral şi total, calitatea apei  fl. Dunărea este bună.

 

 

Fig. 4. Valorile percentilei 90 pentru azot de nitrit şi azot de nitrat
în fl. Dunărea în perioada 2013- 2015

 

 

Fig. 5. Concentraţiile fosforului total şi fosforului mineral
în fl. Dunărea pe parcursul perioadei 2013-2015

 

Metalele grele analizate au căpătat valori pentru fier total pînă la 0,27 mg/l (18.02.2015), pentru nichel dizolvat pînă la 1,435 µg/l, iar pentru cadmiu dizolvat s-a înregistrat valoarea maximă de 0,381 µg/l la data de 17.12.2015.

Din substanţele prioritare au fost analizate pesticidele organoclorurate şi hidrocarburile poliaromatice . Unele dintre acestea (acenaphthene, acenaphthylene, fenantren, fluorene, piren) au fost depistate periodic în cantităţi mici, care nu depăşesc limita primei clase de calitate, conform Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, HG 890 din 22.11.2013. Totodată, aceste concentraţii ale pesticidelor organoclorurate şi ale hidrocarburilor poliaromatice nu depăşesc CMA, conform Directivei 2013/39/UE (Fig. 6).

 

Fig. 6. Concentraţiile maxime ale hidrocarburilor poliaromatice detectate în
fl.Dunărea pe parcursul anului 2015

 

Concentraţia maximă pentru fenoli a echivalat cu 0,01 mg/l, iar valorile pentru produse petroliere au variat în limitele 0,03-0,58 mg/l, cea maximă fiind depistată vara. Conform concentraţiilor determinate pentru aceste substanţe organice, calitatea apei fl. Dunărea se încadrează în limitele claselor II-III (de la bună pînă la poluată moderat). Detergenţii aniono-activi în apa  fl. Dunărea au oscilat pe parcursul anului între 0,0075-0,022 mg/l (Fig. 7).

 

Fig. 7. Concentraţiile minime, maxime şi medii ale produselor petroliere şi
detergenţilor aniono-activi  în fl. Dunărea pe parcursul perioadei 2013-2015

 

Ca rezultat al monitoringului sistematic al fl. Dunărea, pe parcursul anului 2015, au fost depistate 16 cazuri de depăşire a concentraţiilor maxime admisibile. Cele mai mari depăşiri ale CMA s-au înregistrat pentru:

  •       CCOCr – 105,0 mgO/l (7,0·CMA), la data de 24.09.2015;

  •       azot de nitrit – 0,021mgN/l (1,05·CMA), la data de 19.03.2015;

  •       fier total – 0,27 mg/l (2,70·CMA), la data de  18.02.2015;

  •       produse petroliere - 0,58 mg/l (11,60·CMA), la data de 25.06.2015.

Deci, conform investigaţiilor de laborator în apa fl. Dunărea, calitatea corespunde clasei a  III-a, conform concentraţiei CCOCr şi produselor petroliere. Evaluînd datele obţinute în decursul ultimilor 3 ani, calitatea apei fl. Dunărea rămîne a fi  poluată moderat ( Fig. 8).

 

Fig. 8. Clasele de calitate după parametrii hidrochimici  monitorizaţi pe
parcursul anului 2015
[1]

 

O importanţă deosebită în evaluarea calităţii apei fl. Dunărea o reprezintă şi  elementele hidrobiologice, astfel în perioada vegetativă a anului 2015 s-au prelevat cîte 2 probe pentru bacterioplancton, fitoplancton (inclusiv clorofila „a”), fitobentos şi macrozoobentos.

Bacterioplancton. În perioada vegetativă a anului 2015 cantitatea totală de microorganisme în  fl. Dunărea a oscilat în limitele 0,11-4,65 mln. cel./ml, numărul bacteriilor saprofite a variat de la 0,12 pînă la 73,12 mii cel./ml. Intensitatea poluării apei a fost minimă primăvara (clasa I de calitate), iar valoarea maximă a acestor indici şi raportul minimal dintre ele (a : b=63,59) au fost determinate în luna iulie (clasa a V-a de calitate). Numărul total al bacteriilor, în medie pe an a alcătuit 2,38 mln. cel./ml (clasa a III-a de calitate), numărul bacteriilor saprofite – 36,62 mii cel./ml (clasa a V-a de calitate) (Fig. 9). Conform datelor estimate calitatea apei fl. Dunărea privind parametrii bacterioplanctonici se caracterizează cu clasa a V-a, apa fiind – foarte poluată. În comparaţie cu anul precedent în rîu s-a majorat conţinutul microorganismelor şi al substanţelor organice.

 

Fig.9. Dinamica numărului de bacterii în fl.  Dunărea în perioada  2014 - 2015

 

Fitoplancton. Rezultatele analizelor fitoplanctonice al fl.Dunărea, denotă un conţinut prioritar al algelor diatomee. Pe lîngă ele, au fost depistate specii clorofite, însă în număr neînsemnat. Din algele diatomee au predominat betamezosaprobii Diatoma vulgare, Synedra ulna, S.acus, Surirella capronii, Cymbella lanceolata şi alfamezosaprobul Nitzschia acicularis. În componenţa algelor au fost întîlnite mai des specia clorofită betamezosaprobă Ulothrix zonata şi xantofită Tribonema sp. Diversitatea speciilor în probe a fost joasă înregistrînd 11 şi 13 taxoni. Numărul minimal de celule a fost calculat vara şi a constituit 0,20 mii cel./ml, cu o masă biologică totală echivalentă cu 0,466 mg/l. Dezvoltarea maximă a fitoplanctonului în această secţiune a fost înregistrată primăvara cînd au fost depistate 0,21 mii cel./ml, iar masa lor biologică totală a fost egală cu 0,537 mg/l. Indicele saprobic a oscilat în limitele 2,18-2,19, indicînd o calitate a apei ce se atribuie la clasa a III-a, şi caracterizează apa ca poluată moderat. Comparativ cu anul precedent calitatea apei s-a înrăutaţit puţin, conform valorilor indicelui saprobic.

Concentraţia clorofilei “a”. Conţinutul clorofilei “a” a oscilat în limitele 2,4-4,7 µg/l cu valoarea medie 3,55 µg/l. Valoarea minimă s-a observat vara în luna august şi a indicat un nivel oligotrof al gradului trofic, iar valoarea maximă             s-a depistat la începutul perioadei de vegetaţie şi a înregistrat activitatea înaltă a fotosintezei organismelor fitoplanctonice, ce se atribuie la gradul de eutrofie mezotrof. Pe parcursul anului, calitatea apei conform concentraţiei de clorofilă “a” în rîu s-a menţinut în limitele clasei I de calitate (foarte bună). Comparativ cu anul precedent conţinutul de clorofilă “a” în fl. Dunărea s-a majorat. Gradul de eutrofizare a rîului corespunde nivelului mezotrof (Fig. 10).

 

Fig. 10. Dinamica conţinutului de clorofilă “a”a algelor fitoplanctonului
fl. Dunărea
în perioada 2014-2015

 

Fitobentos. Structura comunităţii bentonice algale a indicat prezenţa dominantă a bacilariofitelor. Componenţa speciilor dominante a rămas practic aceeaşi, din care fac parte speciile oligo-betamezosaprobe: Cymbella affinis, Navicula radiosa, Nitzschia dissipata; betamezosaprobe: Rhoicosphenia curvata, Synedra ulna, Gomphonema olivaceum, Gyrosigma acuminatum, Melosira varians, Navicula capitatoradiata, Diatoma vulgare şi alfamezosaprobe: Navicula cryptocephala, Nitzschia acicularis. Cu toate că algele clorofite au fost întîlnite în ambele probe, ele au fost în minoritate. Dintre  acestea  printre  dominanţi au fost găsite doar 2 specii: betamezosaproba – Coelastrum microsporum şi alfa-betamezosaproba –Stigeoclonium sp.

Algele cianofite şi-au marcat prezenţa prin intermediul unei singure specii alfamezosaprobe–Oscillatoria tenuis. Diversitatea speciilor în probă a variat între 9-17  taxoni, cea mai înaltă biodiversitate s-a atestat primăvara. Indicele saprobic a variat de la 2,01 pînă la 2,18, iar în medie pe perioada de vegetaţie el a alcătuit 2,09, atribuind calitatea apei fl. Dunărea la clasa a II-a (bună) (Fig. 11).

 

Fig.11. Dinamica sezonieră a parametrilor fitobentonici monitorizaţi în
 fl. Dunărea pe parcursul anilor 2014-2015

 

Macrozoobentos. Fauna bentonică a       fl. Dunărea a fost constituită din 6 specii indicatoare, ce aparţin următoarelor grupe taxonomice: oligochete, crustacee (Gammaru kischineffensis, Limnomysisbenedeni), insecte (Chironomidae sp., Heptagenia sulphurea, Chaoborus sp.) (Fig. 12). Numărul maximal de organisme bentice a fost observat primăvara şi a fost egal cu - 130 ind/m2, cea mai înaltă pondere atribuindu-se speciei crustacee – Gammarus kischineffensis–44,62 %. Masa totală în acea perioadă a fost echivalentă cu 0,224 g/m2, datorită prezenţei speciei crustacee – Gammarus kischineffensis. Indicele saprobic a oscilat în limitele 1,72–2,2 constituind în medie valoarea 1,92. Conform comunităţilor bentonice, calitatea  apei fl. Dunărea în perioada estimată s-a încadrat în limitele clasei a II-a, deci bună în perioada de vară şi primavară, iar toamna s-a încadrat în clasa I de calitate, apa fiind foarte bună.

 

Fig.12. Ponderea principalelor grupe taxonomice ale macrozoobentosului

 fl. Dunărea pentru anul 2015

 

Calitatea apei fluviului Dunărea. Evaluarea calităţii apei fluviului Dunărea s-a efectuat, conform unui program de monitoring de supraveghere, după următoarele grupe de elemente hidrobiologice: bacterioplancton, fitoplancton (inclusiv clorofila „a”), fitobentos şi macrozoobentos. Componenţa de bază a fitoplanctonului a fost reprezentată de alge diatomee şi clorofite oligo-beta- şi betamezosaprobe, ce au indicat o calitate a apei ca poluată moderat, căreia i s-a atribuit clasa a III-a de calitate. Structura comunităţilor în fitobentos a fost formată de alge din diferite structuri taxonomice, cu predominarea speciilor diatomee oligobeta- beta- şi alfamezosaprobe, comunitatea macrozoobentonică a fost joasă - 6 taxoni în probă, cu predominarea crustaceelor. Speciile, depistate în probele din stratul bental, au indicat o calitate a apei ce s-a încadrat în limitele clasei a II-a, adică bună. Calitatea apei fl. Dunărea, privind parametrii bacterioplanctonici, se caracterizează cu clasa a V-a, apa fiind – poluată. În comparaţie cu anul precedent, în rîu s-a majorat conţinutul microorganismelor şi al substanţelor organice  (Fig. 13).

 

Fig.13 . Calitatea apei fl. Dunărea la confluenţă cu r. Prut conform elementelor
hidrobiologice
pentru anul 2015

 

Pentru multe popoare ale Europei, fl. Dunărea este leagănul existenţei, trecutul şi viitorul, 80 milioane de locuitori ai continentului folosind resursele de apă ale Dunării.

 Proslăvit şi cîntat în operele marilor istorici, compozitori, poeţi şi pictori în ultimele decenii, el a devenit pentru majoritatea europenilor nu numai un simbol al unirii, dar şi un criteriu de înţelegere a responsabilităţii şi securităţii ecologice pentru fiecare din noi şi a generaţiilor viitoare.

Implicarea noastră în celebrarea  Zilei Dunării este un stimulent foarte puternic de a lua măsuri de protecţie a acestui fluviu măreţ nu doar într-o zi anume, ci  în fiecare zi.

De asemenea, este important ca nu doar instituţiile  responsabile de luare a deciziilor să fie pro-active în protecţia Dunării, ci şi  întreaga societate civilă din bazinul fl. Dunărea.

Cu prilejul acestei importante sărbători,  aducem sincere felicitări populaţiei şi tuturor colaboratorilor, pentru care protecţia zilnică a apei Dunării este o prioritate.

  

 

„Dunărea este regele fluviilor europene”

                                                                                                      Napoleon Bonaparte

 

 

 

DIRECŢIA  MONITORING AL CALITĂŢII  MEDIULUI

________________________________

[1] Limitele pentru clasele de calitate ale apei sunt indicate conform Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, HG 890 din 22.11.2013.

                                             

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ