5 iunie – Ziua Mondială  a Mediului

 

                                                                                     Natura nu a fost făcută pentru a fi schimbată”.

                                                                                                                                        Jeannette Rankin.

 

Ziua  Mondială a Mediului (Ecologiei) este sărbătorită anual în data de  5 iunie. Această zi a fost instituită în anul 1972 la prima Conferinţă Mondială a Naţiunilor Unite consacrată problemelor protecţiei mediului.

Conferinţa “Ecologia Umană” de la Stockholm este considerată un jalon în dezvoltarea mişcării globale de protecţie a mediului, începutul cooperarii internaţionale în acest domeniu atît de sensibil. Conferinţa s-a desfăşurat sub deviza “O singură planetă” şi a reunit un număr impresionant de participanţi, 113 naţiuni reprezentate prin foruri politice, ştiinţifice, tehnice, culturale, guvernamentale şi neguvernamentale. Acestea au adus în discuţie cele mai stringente probleme cu care se confruntă, s-au dezbătut idei şi soluţii.

Dintre realizările acestei conferinţe se numără înfiinţarea unui mecanism internaţional de coordonare  şi  supraveghere pentru mediu al ONU - Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu - (UNEP), cu sediul la Nairobi.

A fost adoptat şi primul plan de acţiune pentru protecţia mediului, cu prevederea de a fi analizat şi revizuit periodic. Un alt document important semnat la Stockholm, a fost Declaraţia comună care cuprinde un set de 26 de principii. Primul principiu statuează că Omul are dreptul fundamental la libertate, egalitate şi condiţii corespunzătoare de viaţă într-un mediu de o calitate ce permite o viaţă demnă şi bunăstare şi poartă solemna responsabilitate de a proteja şi îmbunătăţi mediul pentru generaţiile prezente şi viitoare.

Ziua Mondială a Mediului este o sărbătoare a tuturor cetăţenilor de pe glob indiferent de continent, regiune, ţară, religie, rasă sau de altă natură.

Această zi se sărbătoreşte  pe 5 iunie  a fiecărui an în mai bine de 100 de ţări  ale lumii şi constituie un prilej pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile non-guvernamentale, întreprinzători, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune, menite să atragă atenţia asupra necesităţii protejării componentelor de mediu.

Prin   Hotărîrea   de     Guvern   Nr. 452 din 2 iunie 2010, în Republica Moldova, ziua de 5 iunie a fost declarată ,,Ziua profesională a lucrătorului în domeniul protecţiei mediului”.

Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezintă un binevenit semnal şi un îndemn de a acţiona unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural pe care avem datoria de a-l lăsa nealterat generaţiilor viitoare. Astfel, se reaminteşte anual omenirii cît de grave pot deveni lucrurile dacă nu se manifestă grija pentru patrimoniul natural.

Fiind una dintre componentele mediului, omul interacţionează neîntrerupt cu celelalte vietăţi şi organisme atît involuntar, cît şi voluntar, pentru a-şi asigura existenţa. Omenirea depinde necontenit de bunurile şi serviciile oferite de mediul înconjurător, şi îi datorează acestuia existenţa sa. Însă, construind fabrici şi uzine, dezvoltînd oraşele şi transporturile, defrişînd pădurile pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele agricole, aruncînd nepăsător în apă şi în aer cantităţi mari de deşeuri toxice omul a dereglat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, aşa încît uneori şi-a pus în pericol propria viaţă.

Conştient de necesitatea de cooperare şi reprezentare în domeniul protecţiei mediului în relaţiile interne şi externe, conform mandatului acordat de către Ministerul Mediului, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prin intermediul Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului,  fiind o instituţie publică, se înscrie în contextul naţional, european şi internaţional al cooperării, pentru protecţia principiilor şi implementarea măsurilor în domeniul protecţiei mediului. Fiind în prezent unica instituţie de acest gen pe întreg teritoriul ţării, prin activitatea acestei Direcţii abilitată în efectuarea monitoringului ecologic privind calitatea componentelor de mediu (ape de suprafaţă, aer, sol, aluviuni, precipitaţii atmosferice, aerosoli, radioactivitatea mediului etc.), Serviciul contribuie la supravegherea calităţii componentelor mediului ambiant, depistarea operativă a cazurilor de poluare înaltă sau excepţională, la colectarea, stocarea, prelucrarea, analiza şi generalizarea datelor privind starea componentelor mediului şi informarea sistematică sau avertizarea autorităţilor publice centrale, instituţiilor şi departamentelor cu funcţii de luare a deciziilor, agenţilor economici şi a populaţiei privind starea calităţii mediului.

Preocuparea prioritară a Direcţiei este întreţinerea în stare viabilă şi promovarea sistemului de monitoring al componentelor mediului, ca parte componentă a sistemului naţional de management a mediului, precum şi ralierea treptată la normele, cerinţele şi standardele europene şi internaţionale în domeniul mediului, inclusiv colaborarea eficientă cu organismele internaţionale în domeniu, la care Republica Moldova a aderat şi este parte.

Protecţia aerului atmosferic, în ultimul timp, a devenit una din problemele prioritare, care necesită o abordare specifică, dar şi generală, în toate sectoarele economiei naţionale.

În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să-i depăşească după amploare pe cei naturali, căpătînd un caracter global. Emisiile în atmosferă a nocivelor dăunătoare nu numai că distrug natura vie, dar şi afectează în mod negativ sănătatea umană, de asemenea, sunt potenţiali de a modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce pot duce la consecinţe ecologice şi climatice nefaste. Aceste provocări majore rămîn şi vor avea consecinţe importante pentru populaţie dacă sunt lăsate nesoluţionate. Astfel, pentru monitorizarea calităţii aerului atmosferic se efectuează observaţii sistematice prin intermediul reţelei naţionale de monitoring constituită din 19 staţii de control al calităţii aerului atmosferic, amplasate în 7 centre industrializate ale Republicii Moldova: mun. Chişinău, mun. Bălţi, mun.Tiraspol, or. Rîbniţa, or. Bender, or. Leova şi s. Mateuţi.

În Republica Moldova, conform datelor SHS, nivelul înalt de poluare cu suspensii solide, dioxid de azot şi aldehidă formică ce se menţine pe parcursul mai multor ani, poate fi explicat prin influenţa unui şir de factori ca: salubrizarea insuficientă a arterelor şi pieţelor urbane, intensificarea traficului rutier urban, spaţiile mari de sol afînat şi gazoanele deteriorate, activitatea întreprinderilor industriale neutilate adecvat cu sisteme de captare şi neutralizare a noxelor emise. Contribuie la sporirea nivelului poluării şi condiţiile de stagnare a aerului, condiţionate de stratificarea stabilă, vîntul slab şi lipsa precipitaţiilor. În oraşele mari, calitatea aerului este influenţată preponderent de emisiile de la transportul auto, cazangerii şi întreprinderile mari ale industriei de construcţie, iar în centrele raionale şi localităţile rurale, de emisiile de la întreprinderile mici: mori, fabrici de vin, brutării, cariere, precum şi cele din sursele casnice.

În regiunile industrializate ale Republicii Moldova au loc procese mai accentuate de poluare a aerului, fapt care impune implementarea unor măsuri de diminuare a emisiilor de noxe în atmosferă şi o monitorizare mai amplă a calităţii factorilor de mediu.

În urma analizei evoluţiei concentraţiilor medii anuale pentru poluanţii din aerul atmosferic pe parcursul anilor 2011-2015, reprezentate în figura 1, cît şi a reprezentării grafice a nivelului de poluare al aerului (fig. 2), este relevant faptul că cele mai poluate urbe rămîn a fi mun. Chişinău şi mun. Bălţi, rolul primordial în poluare revenindu-i sursei mobile.

 

Fig. 1. Calitatea aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova după poluanţii

monitorizaţi în perioada 2011 – 2015

 

Substanţele poluante care ajung în atmosferă sunt purtate de curenţii de aer la distanţe mari, se depun pe sol, ajung în bazinele acvatice, deci în final se produce dispersarea poluanţilor pe teritorii vaste. Produşii de transformare a substanţelor eliminate în atmosferă pot fi cu mult mai periculoşi decît emisiile iniţiale.

 

 

Fig. 2. Reprezentarea grafică a nivelului mediu de poluare al aerului atmosferic în anul 2015

 

Ca urmare a industrializării şi creşterii producţiei de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant. Datorită acestui fapt a căpătat o deosebită atenţie monitorizarea poluării mediului, în special cu substanţe radioactive. Acestea emit radiaţii ionizante care pot deveni extrem de periculoase pentru orice organism viu, dacă nu se i-au anumite măsuri de protecţie. Radiaţii ionizante există în natură, însă acţiunea lor fizică şi biologică nu poate fi reglementată sau normată, pe cînd radiaţiile artificiale pot fi supuse unei reglementări şi impactul cărora poate fi evitat.

Doza totală de iradiere la care este expus omul din fondul natural de radiaţii depinde de organism, de altitudinea şi particularităţile solului. Omul este supus iradierii şi prin investigaţii medicale. Este vorba de radioscopii, radiografii şi tratamente radiologice.

Un indicator important al radioactivităţii atmosferei îl prezintă mărimea echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama absorbită în aer. Doza gamma absorbită, ca mărime fizică, este determinată prin măsurare.

Valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama s-au situat în limitele specifice teritorului republicii 04 mR/h (mun. Chişinău) – 23 mR/h (or. Comrat, or. Dubăsari).

Valorile menţionate nu depăşesc limita de avertizare (25 mR/h) şi nu prezintă pericol pentru poluarea mediului înconjurător (fig. 3). Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama nu au suportat modificări esenţiale.

 

Fig. 3. Valorile minime şi maxime absolute anuale ale echivalentului debitului dozei

ambientale a radiaţiei gama pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2015

 

Printre alte componente monitorizate, se enumără şi apele de suprafaţă, care sunt nu doar cele mai răspîndite, dar şi una dintre cele mai necesare resurse naturale de pe Pămînt.

Apa are o importanţă indiscutabilă în viaţa omului, stă la baza existenţei biosferei;   e mediu de viaţă pentru plantele acvatice; are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii; e principalul agent de modelare a reliefului şi de răcire în tehnică şi în natură; e materie primă în economie; e cale de transport pentru ambarcaţiuni; e agent terapeutic, e  cea care întreţine viaţa pe pamînt.

Estimînd starea mediului la moment, menţionăm că resursele acvatice ale Republicii Moldova sunt prezentate prin apele de suprafaţă şi cele subterane.

Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 rîuri şi rîuleţe, 57 de lacuri naturale şi peste 3000 iazuri şi bazine de acumulare.

Republica  Moldova  dispune  de 82 bazine artificiale de apă, cele mai mari fiind  Costeşti – Stînca pe r. Prut şi Dubăsari pe r. Nistru.

În prezent, DMCM efectuează observaţii asupra calităţii apelor de suprafaţă în 72 secţiuni de monitoring, amplasate pe 34 rîuri interne şi transfrontaliere, 6 lacuri de acumulare şi 2 lacuri naturale, unde sistematic sunt analizaţi 73 parametri hidrochimici şi 6 grupe de elemente hidrobiologice, conform programului de activitate şi convenţiilor internaţionale.

Rîurile Prut şi Nistru reprezintă principalele artere ale Republicii Moldova, apa cărora este folosită conform necesităţilor populaţiei. Calitatea apei acestor rîuri conform percentilei 90 pe parcursul anilor 2013 – 2015 corespunde claselor  de calitate III - IV  (poluată pînă la moderat-poluată) (fig. 4).

 

          Fig .4. Valoarea Percentilei 10 şi clasele de calitate pentru O2 dizolvat în secţiunile

 r. Nistru pe parcursul anului 2015[1]

 

În rezultatul monitoringului efectuat pe parcursul ultimilor 5 ani, constatăm că cele mai multe cazuri  de  poluare înaltă (PÎ) au fost  înregistrate  în anul 2014 (109 cazuri), iar cele mai  multe  cazuri  de  poluare excepţional de înaltă (PEÎ) au fost înregistrate în anul 2013 (24 cazuri) (fig. 5).

 

Fig. 5. Depistarea cazurilor de PÎ şi PEÎ în reţeaua de monitoring
a apelor de suprafaţă  în perioada 2010-2015

 

Avînd în vedere importanţa apei ca resursă naturală este necesară aplicarea unui set de măsuri specifice referitoare la protecţia rezervelor de apă şi a ecosistemelor acvatice. Acestea se diferenţiază în raport cu tipul resursei afectate, existînd măsuri pentru protecţia apelor de suprafaţă, a apelor subterane, precum şi a apelor marine şi oceanice. Protecţia apelor are ca obiect menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.

Acţiunile necesare pentru menţinerea durabilă a acestei resurse vizează:

-  realizarea unui complex de lucrări de amenajare a teritoriului;

-  aplicarea reglementărilor privind calitatea apelor naturale şi a efluenţilor;

-  utilizarea într-o manieră integrată a cercetărilor ştiinţifice;

-  sensibilizarea opiniei publice etc.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat este responsabil la nivel naţional şi de monitoringul calităţii solului, care reprezintă resursa esenţial neregenerabilă ce îndeplineşte multe funcţii (economice, sociale, culturale şi de protecţie a mediului) şi furnizează servicii vitale pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.

Solurile constituie principala resursă naturală a Republicii Moldova. Cernoziomurile ocupă 75% din suprafaţa ţării. În raport cu multe alte state din Europa, Republica Moldova se caracterizează printr-un grad înalt de valorificare agricolă a teritoriului şi prin ponderea mare a terenurilor arabile care alcătuiesc 73% din suprafaţa terenurilor agricole.

Importanţa social-economică a solurilor este determinată de realizarea potenţialului lor productiv, fiind folosite în calitate de mijloc de producere în agricultură. Învelişul de sol este principala bogăţie naturală a ţării. 

Monitorizarea solurilor este definită ca o activitate integrată de evaluare a calitaţii în raport cu condiţiile de sănătate umană şi cele ecologice.

În ultimele decenii, solul se află sub o presiune crescîndă, codusă sau exacerbată de activitatea umană (practicile agricole şi silvice necorespunzătoare, dezvoltarea industrială sau urbană şi turismul). Aceste activităţi afectează negativ capacitatea solului de a-şi exercita în deplină capacitate varietatea funcţiilor sale. În plus, degradarea solului are un impact puternic şi asupra altor zone precum: apa, sănătatea populaţiei, schimbările climatice, protecţia naturii şi a biodiversităţii şi securitatea alimentară.

Pe parcursul anului 2015 în cadrul DMCM, conform Planului de Lucru şi Programului de Activitate, a fost  monitorizată dinamica stării calităţii solului  pe intervale şi cu rotaţie de 4 – 5 ani.  Astfel, au fost investigate solurile de pe teritoriul cîmpurilor agricole, solurile colectate de pe terenurile de joacă a grădiniţelor, liceelor, şcolilor sportive specializate, parcurilor de distracţii din mun.Chişinău,  solurile de  pe terenurile de joacă a taberelor din Republica Moldova; solurile din apropierea Aeroportului Internaţional Chişinău, cît şi probele de sedimente colectate din teritoriul republicii.

În urma determinării proprietăţilor agrochimice ale solului colectat de pe teritoriul cîmpurilor agricole şi evaluării datelor obţinute pe parcursul anului 2015, s-a constata că conţinutul de humus din suprafaţa totală de 4462 ha în majoritatea este: foarte scăzut şi scăzut (47%); 45% moderat; 8% optim, valorile variază de la 1,25% pînă la 4,62% (fig. 6).

Concentraţiile de benzo(a)piren şi suma DDT, nu au depăşit valorile CMA. În anul 2015 a fost depistată o depăşire pentru nitraţi în com. Avdartma UTAG pe o suprafaţa de 65 ha cu grîu, concentraţia a constituit 198,33 mg/kg (1,5 CMA).

În urma  monitorizării  calităţii  solului din preajma Aeroportului Internaţional Chişinău, s-au înregistrat depăşiri pentru plumb total, cu maxima 46,19 mg/kg (1,44 CMA) şi trei depăşiri ale CMA pentru benzo(a)piren, cu valoarea maximă de 0,0518 mg/kg  (2,9 CMA).

În urma anelizei sedimentelor colectate din r. Prut s-a constata că conţinutul de hidrocarburi poliaromatice totale (HPA16) au înregistrat valoarea minimă de 0,0281 mg/kg în secţiunea or. Branişte, iar valoarea maximă de 0,9181 mg/kg a fost înregistrată în secţiunea or. Lipcani (fig. 7).

 

Fig.7.  Conţinutul de hidrocarburi poliaromatice în probele de sedimentele

 monitorizate în anul 2015

 

Comparativ cu aerul sau apa, solul este mai dificil de readus la starea lui sănătoasă. Din această cauză nu trebuie de subestimat gravitatea poluării solului, deoarece în cazul dat nu se poate aplica nici un procedeu de restabilire. Remedierea solului este posibilă prin acţiunea factorilor naturali, ceea ce decurge foarte lent şi durează o perioadă îndelungată de timp.

Plantarea de arbori şi alte plante care reţin apa, aplicarea cu precauţie şi cu o strictă evidenţă a îngrăşămintelor,  pesticidelor  precum şi a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor, menţinerea şi mărirea suprafeţelor împădurite, utilizarea lemnului pădurilor numai în limita aprobată prin lege, construcţia unor zone de depozitare a deşeurilor  - sunt doar cîteva dintre măsurile ce pot fi întreprinse împotriva polării solului.

Republica Moldova întreprinde măsuri pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, fapt realizat inclusiv la nivel legislativ şi normativ. Unul din documentele principale, care a fost aprobat recent este Strategia Naţională de Mediu.

Strategia include un set de obiective şi  măsuri care vor asigura realizarea reformei sectorului de mediu, îmbunătăţirea sistemului de management, utilizare raţională şi  protecţie a resurselor naturale, crearea şi asigurarea funcţionării unui sistem adecvat de gestionare a deşeurilor; reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra mediului şi îmbunătăţirea măsurilor de prevenire a poluării  mediului, crearea unui sistem eficient de monitoring şi control al calităţii mediului; promovarea Dezvoltării Economice Verzi la scara naţională  prin  integrarea prevederilor de mediu în alte documente sectoriale, asigurarea accesului la informaţia de mediu şi promovarea educaţiei pentru dezvoltare durabilă; diminuarea impactului schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea; reducerea riscurilor şi protecţia împotriva dezastrelor.

De asemenea una din priorităţile naţionale în ralierea la legislaţia UE, a fost adoptarea Legii Apelor nr.272 din 23.12.2011. Prezenta lege reglementează relaţiile în domeniul folosinţei şi protecţiei resurselor de apă împotriva poluării, epuizării şi efectelor distructive asupra apelor în procesul de gospodărire a acestora.

Ca urmare a celebrării  Zilei Mondiale a Mediului, dar şi ca o necesitate de abordare a problematicii mediului în permanentă actualitate, colectivul  Serviciului şi al Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului aduce felicitări pe această cale tuturor celor pasionaţi de natură, tuturor celor implicaţi în soluţionarea problemelor acestui sector important de activitate, tuturor celor care pledează pentru stoparea sau atenuarea riscurilor care ar periclita sănătatea populaţiei şi a factorilor de mediu din Republica Moldova, tuturor celor care protejează natura, şi se aliniază la cele mai înalte comandamente umane – de a convieţui în bună înţelegere cu natura.

Este important a sădi în mintea şi sufletul fiecărui cetăţean al societăţii conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de natură şi nu poate trăi în afara ei.

Fiecare dintre noi poate contribui semnificativ la ameliorarea şi protejarea parcurilor, a spaţiilor verzi sau a grădiniţelor, precum şi la celebrarea acestei sărbători prin participare şi susţinere.

 

Pentru ca pămîntul să rămînă o planetă vie,

 interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii.

Rămîne ca noi să luăm atitudini şi să stopăm efectele poluării.

 

NOUĂ NE PASĂ DE VIITOR!!!

ÎMPREUNĂ PUTEM PĂSTRA MEDIUL CURAT!

 

 

DIRECŢIA  MONITORING AL CALITĂŢII  MEDIULUI

________________________________

[1] Culorile indicate în diagramă corespund claselor de calitate ale apei indicate în Regulamentul cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, HG 890 din 22.11.2013.

                                             

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ