29 mai 2016 - Ziua Nistrului

 

Rîul Nistru, or. Soroca

 

Aerul curat şi proaspăt, răcoarea de dimineaţă şi adierea de seară de pe Nistru, lasă cele mai plăcute senzaţii.

Cîteva combină armonios odihna cu sănătatea, umple lumea cu spontaneitate şi energie. Nu în ultimul rînd restabileşte sentimentul de confort interior şi abilitatea evaluării integre a situaţiei în lumea înconjurătoare, care este în continuă mişcare.

 

 

Rîul Nistru, or. Tiraspol

 

Apa apare ca cel mai important component al naturii, de aceea Ministerul Mediului, anual, în ultima duminică a lunii mai marchează ”Ziua Nistrului- originea locurilor cu adevărat pitoreşti”.

Nistrul îşi ia începutul din Carpaţi la înălţimea de 759 m deasupra nivelului mării din izvoarele de pe panta de nord-vest a dealului Rozluci; 700 km − rîul curge prin Ucraina, iar aproximativ 636 km − prin Moldova. Debitul său anual constituie în medie 10 km³; de 5 ori mai puţin, decît cel al Niprului.

 

Măsurători de debit în rîul Nistru

 

Nistrul ca şi toate rîurile, care încep în munţi este un rîu capricios. Dacă în Carpaţi cade multă zăpadă, primăvara, de obicei la sfîrşitul lui martie, rîul Nistru se revarsă în cursul său inferior. Sînt şi revărsări din cauza ploilor torenţiale, acesta fiind specificul întregii zone de sud-vest a ţării noastre.

Nivelul apei este cel mai jos în luna septembrie şi în lunile de iarnă. În decembrie rîul, de obicei, îngheaţă, dar numai pentru trei luni.La începutul lunii martie, iar uneori şi la sfîrşit de februarie rîul începe să se dezgheţe. Pornirea gheţurilor durează 1-2 săptămîni. Grosimea gheţii este în medie de 15-25 cm, iar o dată la 5-6 ani pornirea gheţurilor nu este în general. În lunile reci ale iernii se formează, însă, blocaje puternice de gheaţă. Revărsările dese şi neaşteptate sute de ani provoacă pagube mari.

 

 

 

 

 

 În anul 1954, lîngă  Dubăsari a fost construită o hidrocentrală. Barajul ei nu reglementează scurgerea Nistrului, dar totuşi reţine apa şi acumulează apele sale. Mai sus de baraj a fost creat un lac de acumulare mare, cu adîncimea de 14-18 m. Acum acest lac de acumulare e cel mai mare din republică, suprafaţa sa, cînd nivelul este mediu, constituind 5400 ha. Malurile stîncoase, înalte, în multe locuri cu păduri pitoreşti sînt un loc minunat pentru odihnă, pescuit, turism.

           

 

Vizita studenţilor la Staţia Hidrocentrală Dubăsari

 

Pînă la satul Vîhvatinţî, renumit prin săpăturile uneia dintre cele mai vechi aşezări ale omului primitiv, Nistrul curge prin această vale îngustă, cu maluri aproape naturale, de calcar, în multe părţi cu păduri. La sud albia se lărgeşte treptat, iar lîngă oraşele Tiraspol şi Bender atinge 10-20 km lăţime. Înclinarea scurgerii apelor aici este minimă şi rîul formează meandre bruşte cu o formă ciudată, care în multe locuri se unesc între ele.

Nistrul e navigabil pe teritoriul Moldovei. Pe cursul inferior se află limanul de la Cuciurgan care se uneşte cu el.Pe malurile lui e construită hidrocentrala din Moldova.

 

Lacul de acumulare Dubăsari

 

Destinaţia principală a lacului de acumulare Dubăsari, asigurarea cu apă pentru diferite folosinţe, irigare  în aval, tăierea viiturilor şi producerea energiei electrice.

Construcţia şi darea în ezxploatare în anul 1982 a lacului de acumulare Dnestrovsc s-a răsfrînt asupra regimului şi valorilor cantitative ale caracteristicilor hidrologice.

 

 

Rîul Nistru, or. Bender

 

La capitolul curăţenie oamenii se străduie din răsputeri să nu strice peisajul care a fost pînă la venirea lor cel mai frumos.

 

 

Confluenţa rîului Bîc cu rîul Nistru

 

Bazinul Nistrului este bogat în ape subterane. Partea Podolică a bazinului este bogată în depuneri argilo-nisipoase (sarmaţiene), care conţin mai multe orizonturi acvifere. Din ele izvorăsc practic toţi afluenţii Nistrului din Podolia şi tot din ele şi se alimentează. În văile râurilor, care drenează aceste orizonturi acvifere, sunt mule izvoare, bogate în apă de calitate bună. La sud, lângă Nistru, orizonturile acvifere sarmaţiene sunt mai puţin bogate în apă, de aceea şi izvoare sunt mai puţine, cu un debit redus. Aici predomină orizonturile acvifere de origine cretacică, de unde iau naştere un şir de izvoare, care sporesc debitul râurilor din bazinul Nistrului.

 

 

Confluenţa rîului Botna cu rîul Nistru

 

 

 Cu referire la Republica Moldova putem spune că, Serviciul Hidrometeorologic de Stat  este  autoritatea  naţionala    responsabilă  de  monitorizarea   cantităţii  şi  calităţii  apei   din rîul  Nistru .  Direcţia  Hidrologie  gestioneaza   Reţeua  Naţională  de Monitoring  Hidrologic,  care  sistematic   colectează  informaţia   privind  evoluţia    cantitativă  a  apei  în timp  şi  spatiu  pe  partea  de  bazin  hidrografic   a  rîului  Nistru  aflata pe teritoriul  Republicii  Moldova.  Totodata  SHS  este      implicat  activ în proiectele de cooperare regională şi internatională, care direct sau indirect vizează obiectivele promovate de agenţiile specializate ONU. Drept exemplu poate servi participarea activă la implementarea proiectului «Tranziţia la agricultură performantă» din cadrul Programului Compact, susţinut financiar de către Corporaţia provocările Mileniului a Guvernului Statelor Unite ale Americii. Proiectul preconizează activităţi ce ţin de alimentarea fiabilă cu apă pentru agricultură prin renovarea a 11 sisteme de irigare ce acoperă o suprafaţă de 15,5 mii ha. În cadrul proiectului sus menţionat au fost instalate 7 posturi automate pe rîul Nistru şi afluenţii lui, care vor transmite informaţia privind nivelul apei în regim on-line.

Investigaţiile hidrologice includ măsurători de nivel, de debit al apei, aluviunilor în suspensie, observaţii asupra temperaturii apei, etc. Datele hidrologice căpătate după o prelucrare şi analiză minuţioasă sunt incluse în „Anuarul Hidrologic pentru anul 2015” informaţia cărora este utilizată pentru planificarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a fenomenelor periculoase, de risc şi de ocrotire a mediului înconjurător.

  

 

Viituri 1969, 1980, 2008,2010, debite maxime, r. Nistru postul Hruşca

 

Inundaţiile catastrofale din 2008 şi cele din anul 2010 confirmă necesitatea imperativă a unor acţiuni în vederea diminuării impactului calamităţilor naturale asupra oamenilor şi economiei Moldovei. În acest context, au fost lansate un şir de proiecte care vor contribui la eficientizarea sistemului de monitoring hidrologic pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe fluviul Nistru. Astfel, în cadrul proiectului „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”, finanţat cu suportul Băncii Mondiale, au fost procurate şi instalate a 6 staţii hidrometrice automate pe Nistru.

 

 

 or.Tiraspol-2008

 

s.Purcari-2008

   

Generatia  de  astazi  este  responsabilă  de  viitorul  rîului  Nistru , deacea  prioriotăţile  şi   necesităţile    actualilor  bastinaşi    din Moldova  ca şi  din Ucraina      trebue  să fie  realizate  în  mod  durabil (sustenabil)   fără  a dezechilibra  ecosistema Nistrului , numai  asa   vom   lasa  ca  mareţul  rîu  Nistru   sa fie  muza  de  inspiraţie , pentru      nepoţii   noştri   ca  sa-l  cinte-n cîntece  si să-l recite  în poiezii, drept   ca cea mai   frumoasă  creaţie  a  naturii  şi  sursa    de Apă  pentru  existenţa  urmatoarelor  generatii.

Fluviul Nistru – principala arteră acvatică a Republicii Moldova – joacă un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, în asigurarea necesităţilor agriculturii, industriei şi, în general, în dezvoltarea durabilă a ţării. Concomitent, fluviul Nistru reprezintă sursa ce determină existenţa unor zone umede de importanţă internaţională, precum şi starea ecosistemului Mării Negre.

 

 

Cetatea Tighina

Multe naţiuni tratează cel mai mare rîu al lor drept simbol. Este imaginea istoriei sale dezvoltată pe malurile acelui rîu. Egiptul este de neînchipuit fără Nil, Germania fără Rhein, Ucraina fără Nipru. Nistru este rîul de viaţă a Moldovei şi mîndria cu care se mîndreşte fiecare în parte. Nistru a prevăzut totul pentru a satisface dorinţele atît ale romanticilor cît şi a tuturor persoanelor doritoare să simtă adevărata libertate şi odihnă în sensul direct al cuvîntului.

 

    Doina Nistrului

Frunză verde am tot zis-o,

Curge-ncet bătrînul Nistru

Şi e trist, îndurerat,

Că de oameni e lăsat.

Frunză verde, foaie lată,

Nistrule de altă dată,

Fosta-i limpede, curat

Şi cu peşti îmbelşugat.

Frunză verde, mărgăritare,

Lacrimi curg încet la vale.

Nistrul plînge şi  suspină,

Chiamă omul ca să vină.

Vino, omule, şi cată

Dacă apa e curată;

Chiar de-ţi este mai durut,

Încă nu-i totul pierdut.

Frunză verde, doină sfîntă,

Valul Nistrului ne cîntă

Doina ţării, cînt de dor-

Leagăn al hotarelor.

Haide, ţară, să venim,

Nistrul să îl îngrijim,

Pentru sănătatea lui

Cîntă naiul codrului.

 

Autorul versurilor: Mogîldea Cristina, inginer hidrolog.

 

DIRECTIA  HIDROLOGIE

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ