29 mai – Ziua Nistrului

 

Pe malul drept, pe malul stâng –

Livezi înfloritoare.

Bătrânul Nistru curge lin

La vale către mare.

 

Apleacă-ncet urechea ta

Spre murmurul de apă,

Ascultă doina  strămoşească,

Ce-n mal de piatră sapă.

Nu are valuri înspumate,

Ca un bătrân ce este,

Domol şopteşte ani la rând

A neamului poveste.

 

De-i malul drept, de-i malul stâng,

Aceeaşi doină sună.

În nopţi adânci şi liniştite,

Acelaşi clar de lună.

 

În inimă de ţară, râuri,

Cu ziduri şi hotare,

Îşi duc povara lor amară,

La vale, către mare.

 
 

Emilia  Plugaru

 

În  fiecare an, în ultima  zi  de duminică  a  lunii mai, conform Hotărîrii Parlamentului nr. 116, din 22.05.2008, în Republica Moldova este sărbătorită Ziua Nistrului, astfel aducînd un omagiu celui mai frumos rîu al ţării noastre.

Nistru este o importantă cale de navigaţie în partea de nord-vest a zonei din apropierea coastei Mării Negre. Rîul e obişnuit să prezinte un punct focal al activităţilor umane din toate timpurile şi epocile. Ambele maluri ale sale au fost întotdeauna dens populate.

Pe timpuri grecii antici şi romanii cunoşteau acest rîu, numindu-l Tiras. În Evul Mediu de-a lungul lui trecea calea comercială de la Lvov spre Crimeea şi Turcia. Cetăţile măreţe, ridicate pe malul drept al rîului s-au păstrat pînă astăzi la Hotin (Ucraina), Soroca, Bender, Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Apele sale liniştite şi trădătoare, reci şi calde, prietenoase şi ostile au văzut multe evenimente şi vieţi omeneşti.

Rîul Nistru  izvorăşte din Carpaţii Ucraineni, din izvorul din nord – vestul pantei muntelui Rozluci, din preajma satului Volcie şi se revarsă prin limanul Nistrului în Marea Neagră, la 35 km spre sud – vest de oraşul Odesa. Lungimea rîului este de 1362 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 72100 km2.

Cota de altitudine a izvorului constituie 870 m, gura - 1,0 m, căderea totală a rîului alcătuieşte 759 m, media unghiului de înclinare a suprafeţei este de 1,78 %, maxima - 39,0 % (la al 4-lea km de la izvor),  minima – 0,1% la gura de vărsare.

Bazinul Nistrului este situat pe teritoriul a două ţări: Ucraina şi Moldova, avînd o formă ovală alungită cu strangulaţie, la intrare pe teritoriul Republicii Moldova, pe care îl străbate pe o lungime de 700 km, lăţimea medie fiind de 120 km.

 

 Bazinul hidrografic al rîului Nistru

 

 Adîncimea  pe  grindurile  de  nisip este de 0,5-1,5 m, iar pe întinderile de apă între insule – 0-2,5 m, cea maximală ajungînd la 7,7 m. Viteza  cursului  rîului  variază  în  limitele 0,3-0,7 m/sec., iar între insule  pînă la 2,0-2,5 m/sec.

Albia rîului e deschisă, în unele locuri acoperită de arbori, iar malurile cursului inferior sunt acoperite cu vegetaţie. Patul albiei, în mare parte e pietros - pietrişul şi prundişul nimerind în r.Nistru din afluenţii Carpatici, iar mai la sud nisipo-mîlos, în locul de scurgere în liman este argilo-nisipos cu un strat semnificativ de mîl. Malurile sunt abrupte, cu altitudinea de 3-6 m, argiloase şi nisipoase cu plaje nisipoase şi de prundiş, acoperite cu iarbă, arbori şi arbuşti, în regiunea predeltaică – fiind joase, line, acoperite cu rogoz, stuf şi pe alocuri cu arbuşti.

Mare, curat, bogat în peşte, acest fluviu, timp de secole, a atras oamenii la el pentru a se stabili. Treptat, se măreau localităţile şi oraşele, iar rîul, dintr-o simplă sursă de apă şi de peşte,  s-a transformat într-o rută comercială importantă, o cale pentru transportul cu pluta şi transportarea oamenilor, din el au început să extragă materiale de construcţie, să verse în el deşeurile gospodăreşti şi industriale, să scoată apă pentru irigaţii. Aceasta însă a afectat mult starea ecologică a fluviului.

Pe teritoriul Moldovei, bazinul Nistrului este leagănul locurilor cu adevărat pitoreşti. Malurile rîului sunt abrupte şi pietroase în cursul mijlociu, plate şi deschise în apropierea cursului inferior, ele bucurându-ne ochiul cu o permanentă schimbare de peisaj. Sunt deosebit de frumoase meandrele Nistrului, mai ales primăvara, în aprilie, când pe maluri ca o panglică mare albă se întind livezile înflorite de măr.

De la Naslavcea şi până la Palanca să tot admiri perlele naturale şi spirituale. Anume de la intrare şi pînă la liman se află cele mai multe şi mai frumoase monumente ale naturii şi rezervaţii peisagistice din ţară – Lencăuţi, Călărăşeuca, Rudi-Arioneşti, Cremenciug-Holoşniţa, Iorjniţa, Cosăuţi, Trifăuţi, Napadova, Japca, Climăuţi, Socola, Valea Adâncă, Saharna, Ţîpova, Holercani, Dubăsarii Vechi, Teliţa, Hîrbovăţ ş.a.

Nistru se încadrează printre cele mai importante 9 cursuri de apă din Europa şi este unul dintre cele mai interesante rîuri din regiune. Diverse culturi, popoare, tradiţii şi obiceiuri  s-au dezvoltat pe malurile sale în trecut.

Multe naţiuni tratează cel mai mare rîu al lor drept simbol, o imagine generalizată a istoriei sale şi a civilizaţiei antice dezvoltată pe malurile acelui rîu. Egiptul este de neimaginat fără Nil, Germania-fără Rhein, Ucraina-fără Nipru. Nistru este rîul de viaţă a Moldovei în acest sens!

Un obiectiv important în menţinerea echilibrului ecologic al rîului este şi monitorizarea calităţii apei r. Nistru, astfel pe teritoriul Republicii Moldova, acest obiectiv este realizat în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat de către Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului. Monitorizarea calităţii apei r. Nistru a început în       anii ’60 ai secolului trecut, iar un caracter sistematic a obţinut în anii ’80, cînd se realizau observaţiile sistematice asupra calităţii şi cantităţii rîului ca obiectiv acvatic pentru ţară.

Monitorizarea  calităţii  apei   r. Nistru în  anul 2015  pe  teritoriul  Republicii  Moldova s-a   efectuat  în  8 secţiuni:  s. Naslavcea,  or. Otaci,   s. Vasilcău,   or. Camenca,  în  aval, or. Vadul lui Vodă, s. Cremeciug, s. Olăneşti, s. Palanca, unde s-au colectat probe conform Programului de activitate.

Pe parcursul anului 2015 temperatura apei fl. Nistru a variat în limitele 1,1-29,2ºC, valorile limită fiind ambele măsurate la secţiunea în amonte de s. Olăneşti. Transparenţa apei s-a încadrat între 2-23 cm, pe cînd turbiditatea maximă a apei r. Nistru a fost măsurată în luna august la secţiunea în aval de s. Palanca (53,3 FTU). Valorile pentru pH-ul apei s-au atribuit clasei I de calitate, excepţie făcînd secţiunile din s. Vasilcău şi cea în aval de or. Camenca, unde clasa de calitate a apei conform acestui indicator a fost a II-a (bună).

Starea regimului de oxigen a fost evaluată în baza datelor pentru următorii parametri: oxigenul dizolvat şi saturaţia acestuia, consumul biochimic de oxigen la 5 zile şi consumul chimic de oxigen cu bicromat.

Concentraţia oxigenului dizolvat s-a încadrat în limitele 4,64-12,87 mgO2/l, valoarea minimă fiind valoare record pentru ultimii 3 ani şi a fost depistată în luna august la secţiunea în aval de s. Palanca. În urma calculării percentilei 10, s-a atestat o variaţie a claselor de calitate:

- clasa a I-a în secţiunile s. Vasilcău şi or. Camenca, în aval;

- clasa a II-a în secţiunile s. Cremenciug şi or. Otaci;

- clasa a III-a în secţiunile s. Naslavcea şi s. Olăneşti;

- clasa a IV-a în secţiunile or. Vadul lui Vodă şi s. Palanca (Fig.1);

 

Fig. 1. Valoarea percentilei 10 pentru oxigenul dizolvat
în secţiunile de monitoring ale r. Nistru, pe parcursul anului 2015
[1]

 

Valoarea minimă a saturaţiei oxigenului a fost măsurată în luna iulie la secţiunea în amonte de or. Vadul lui Vodă şi a constituit 70%, pe cînd valoarea maximă de 130% a fost depistată în aceeaşi lună în amonte de s. Vasilcău. Datele obţinute pe parcursul anului 2015 despre saturaţia oxigenului în fl. Nistru atribuie calitatea apei la clasa a III-a (poluată moderat).

Consumul biochimic de oxigen (CBO5) a obţinut valori între 1,62-4,16 mgO2/l, valoarea maximă fiind depistată în luna octombrie la secţiunea din s. Vasilcău. Conform acestui parametru, la toate staţiile de monitoring calitatea apei în anul 2015 s-a atribuit clasei I de calitate (foarte bună) cu excepţia celei din preajma s. Vasilcău, unde calitatea apei s-a încadrat în limitele clasei a II-a (bună). Totuşi, analizînd perioada ultimilor 3 ani, la toate punctele de monitoring de pe r. Nistru, calitatea apei conform CBO5 este foarte bună (clasa I).

Concentraţiile pentru consumul chimic de oxigen cu bicromat (CCOCr) s-au încadrat în limitele 4,94-29,3 mgO2/l, maxima fiind obţinută în proba prelevată în aprilie de la secţiunea în amonte de or. Vadul lui Vodă. Pentru toate secţiunile monitorizate, calitatea apei rîului conform CCOCr s-a încadrat în limitele clasei a III-a de calitate (poluată moderat), excepţie fiind secţiunea   or. Camenca, unde calitatea apei este bună încadrîndu-se în clasa a II-a (Fig.2).

 

Fig.2. Valoarea percentilei 90 pentru CBO5 şi CCOCr
în secţiunile de monitoring ale r. Nistru pe parcursul anului 2015

 

În  anul  2015  valorile  elementelor  biogene  pentru  azot  mineral  au  reprezentat 0,22-2,36 mgN/l; pentru azot de amoniu au constituit pînă la 0,59 mgN/l, maxima fiind înregistrată la secţiunea în amonte de s. Cremenciug în luna octombrie; pentru azot de nitrit s-au încadrat în limitele 0,003-0,200 mgN/l, cea maximă fiind depistată în luna iunie la punctul de monitorizare în amonte de s. Naslavcea; iar pentru azot de nitrat au atins valoarea maximă de 2,35 mgN/l în luna mai la secţiunea din or. Otaci (fig. 3); pentru fosfor mineral s-au încadrat în limitele 0,014-0,139 mgP/l, maxima fiind obţinută la secţiunea în amonte de s. Cremenciug în octombrie; iar pentru fosfor total au constituit 0,018-0,230 mgP/l.

Pe măsură ce r. Nistru traversează ţara, concentraţia substanţelor nutritive în apă are o tendinţă crescătoare, cu excepţia azotului de nitrit, a cărui concentraţie rămîne mai mult sau mai puţin aceeaşi. Conform elementelor biogene calitatea fl. Nistru se încadrează în limitele clasei a II-a (bună) la următoarele staţii de monitorizare: or. Otaci, s. Vasilcău, or. Camenca, or. Vadul lui Vodă şi în limitele clasei a III-a la celelalte secţiuni.

 

Fig. 3. Valoarea percentilei 90 pentru azot de amoniu, azot de nitrit şi azot de nitrat
în secţiunile de monitoring ale r. Nistru pe parcursul anului 2015

 

Mineralizarea r. Nistru a obţinut valori relativ mici (292-459 mg/l), toate încadrîndu-se în clasa I de calitate (foarte bună). Concentraţia ionilor de clor şi sulfaţi, însă, a variat în limite considerabile probabil şi datorită aportului apelor subterane care sunt bogate în săruri minerale. Percentila 90 pentru cloruri atribuie calitatea fl. Nistru pînă la clasa a III-a (poluată moderat). La secţiunea în aval de or. Camenca, calitatea apei r. Nistru corespunde clasei a IV-a (poluată) conform concentraţiei ionilor de sulfaţi. Concentraţia medie a ionilor de magneziu a constituit 8,52-16,43 mg/l (clasa I), iar cea a ionilor de sodiu şi potasiu – 20,13-31,40 mg/l (clasa I). Duritatea apei fl Nistru pe parcursul anului 2015 a indicat că calitatea acesteia corespunde clasei a II-a (bună).

Metalele grele analizate au căpătat valori pentru fier pînă la 0,13 mg/l (or. Vadul lui Vodă, 09.04.2015); pentru cupru dizolvat pînă la 3,95 µg/l la data de 19.02.2015 în secţiunea s. Cremenciug; iar pentru zinc dizolvat pînă la 86,45 µg /l la data de 29.07.2015 la staţia în amonte de s. Olăneşti (Fig. 4).

Fig. 4. Valoarea percentilei 90 pentru metale grele în secţiunile de monitoring ale
r. Nistru pe parcursul anului 2015

 

Din substanţele prioritare au fost analizate pesticidele organoclorurate şi hidrocarburile poliaromatice la staţia de monitoring în din or. Vadul lui Vodă. Unele dintre acestea (antracen, benzo(a)antracen, fluorantene, fluorene, piren) au fost depistate periodic în cantităţi infime care nu depăşesc limita primei clase de calitate conform regulamentului privind calitatea apei.

Pe parcursul anului, efectuînd monitoringul sistematic al calităţii apei fl. Nistru au fost depistate 51 depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile, dintre care un caz de poluare înaltă conform concentraţiei de:

-         azot de nitrit – 0,2 mgN/l (10·CMA), s. Naslavcea/04.06.2015 (Fig. 5).

Cele mai mari depăşiri ale CMA (anexa 3) s-au înregistrat pentru:

-         oxigen dizolvat – 4,64 mgO2/l, s. Palanca/20.08.2015;

-         CBO5 – 4,16 mgO2/l (1,39·CMA), s. Vasilcău/06.10.2015;

-         CCOCr – 29,3 mgO/l (1,95·CMA), or. Vadul lui Vodă/09.04.2015;

-         azot de amoniu – 0,59 mgN/l (1,51·CMA), s. Cremenciug/23.10.2015;

-         sulfaţi – 588 mg/l (5,88·CMA), or. Camenca, aval/07.07.2015;

-         fenoli - 0,002 mg/l (2,0·CMA), s. Vasilcău/03.02.2015, s. Naslavcea/08.04.2015,       s. Olăneşti/29.07.2015;

-         produse petroliere – 0,13 mg/l (2,6·CMA), s. Olăneşti/23.06.2015;

-         fier total – 0,13 mg/l (1,30·CMA), or. Vadul lui Vodă/09.04.2015.

 

 

Fig. 5. Cazurile de depăşiri ale CMA în fl. Nistru pe parcursul anului 2015

 

Astfel, ca rezultat al investigaţiilor fizico-chimice desfăşurate pe parcursul anului 2015, calitatea apei r. Nistru corespunde clasei a III-a (poluată moderat) la toate secţiunile monitorizate, cu excepţia celor din or. Vadul lui Vodă şi s. Palanca, unde calitatea apei se atribuie clasei a IV-a (poluată) datorită concentraţiilor scăzute de oxigen dizolvat. Însă, evaluînd calitatea apei pe parcursul ultimilor 3 ani, se evidenţiază faptul că apa fl. Nistru pentru această perioadă s-a încadrat în limitele clasei a III-a pentru absolut toate punctele de prelevare.

Rîul Nistru - principala arteră acvatică a Republicii Moldova, joacă un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, în asigurarea necesităţilor agriculturii, industriei şi în general, în dezvoltarea durabilă a ţării. Concomitent, fluviul Nistru reprezintă sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă a unor localităţi ale Ucrainei, inclusiv a regiunii Odesa, sursa ce determină existenţa unor zone umede de importanţă internaţională, precum şi starea ecosistemului Mării Negre.

În prezent sunt actuale o serie de probleme ecologice ale fluviului, provocate de activitatea omului, care cer o rezolvare urgentă. S-a înrăutăţit semnificativ calitatea apei în Nistru, ca urmare a poluării intense cu reziduuri industriale, pesticide, îngrăşăminte minerale, reziduuri menajere etc. Acestea duc la mărirea gradului de mineralizare a apei, "înflorirea apei", care contribuie la reducerea  cantităţii de oxigen din apă şi provoacă asfixierea organismelor acvatice, înnămolirea intensivă, dispariţia multor specii de plante şi animale acvatice, scăderea nivelului apei ş.a.

Republica Moldova se află într-o regiune  fizico-geografică  supusă  frecvent  inundaţiilor. Inundaţiile de origine  naturală sunt condiţionate  de apele  mari  de  primăvară  şi  de  viiturile pluviale. Apele mari de primăvară apar ca urmare a topirii zăpezii in Carpaţi, podişul Volîno-Podolian şi nemijlocit de pe teritoriul Moldovei (se pot semnala chiar şi iarna). Scurgerea nivală provoacă ridicarea nivelului de apă din rîu, mai ales dacă în această perioadă cad precipitaţii abundente cu caracter torenţial.

Inundaţiile catastrofale din 2008 şi cele din anul 2010 confirmă necesitatea imperativă a unor acţiuni în vederea diminuării impactului calamităţilor naturale asupra oamenilor şi economiei Moldovei.

 În acest context, au fost lansate un şir de proiecte care vor contribui la eficientizarea sistemului de monitoring hidrologic pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe fluviul Nistru.

Se mai poate de menţionat multe despre necazurile frumosului nostru rîu, despre care s-au compus o mulţime de cîntece, poezii şi legende. Dar este timpul să acţionăm pentru a salva principalul rîu al Moldovei.

Astăzi, aceasta este o sarcină naţională şi internaţională, statală şi interstatală.

 

 

 

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului

 

________________________________

[1] Limitele pentru clasele de calitate ale apei sunt indicate conform Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, HG 890 din 22.11.2013.

              

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ