23 martie Ziua Mondială a Meteorologiei

 

 Ziua Mondială a Meteorologiei este sărbătorită în fiecare an, pentru a marca intrarea în vigoare a Convenţiei Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) din 23 martie 1950 şi a contribuţiei semnificative realizate de către serviciile meteorologice naţionale în securitatea şi bunăstarea societăţii. Republica Moldova este membru al OMM din anul 1994 şi participă activ la activităţile sale. În prezent, OMM cuprinde 191 de ţări.

Organizaţia Meteorologică Mondială este sursa de autoritate a informaţiilor în cadrul sistemului ONU cu privire la aspectele legate de condiţiile meteorologice şi climatice. Tema pentru Ziua Mondială a Meteorologiei din acest an propusă de OMM este dedicată schimbării climei Mai cald, mai secetos, mai umed. Să primim viitorul . Această temă a fost aleasă pentru a ilustra realitatea încălzirii globale. Temperatura suprafeţei pământului şi a suprafeţei oceanelor este în creştere, creşte numărul şi intensitatea fenomenelor meteorologice extreme cum ar fi valurile de căldură, seceta şi ploile torenţiale.

Conform datelor OMM anul 2015 a fost cel mai cald an înregistrat de la începutul perioadei de observaţii asupra vremii şi climei. Temperatura globală în anul 2015 a fost cu un 1C mai ridicată faţă de temperatura epocii pre-industriale.

În  Republica  Moldova anul 2015 de asemenea a fost caracterizat printr-un regim termic înalt. Temperatura medie anuală a aerului în anul 2015, mediată pe întreg teritoriul ţarii, a fost cu doar 0,1C mai scăzută faţă de recordul înregistrat în anul 2007. Izolat (SM Briceni, Soroca, Camenca, Corneşti) temperatura medie anuală a aerului a depăşit cu 0,1-0,4C cele mai înalte valori din  întreaga perioadă de observaţii (în a. 2007). În restul teritoriului temperatura ori a atins maximul istoric (SM Făleşti, Chişinău, Leova) ori a ocupat locul 2 (după a. 2007) în şirul aliniat a celor mai înalte temperaturi medii anuale.

Conform datelor de cercetări independente ale NASA şi Oficiul Naţional în Problemele Oceanului şi Atmosferei, încălzirea globală în mod constant şi-a luat avânt în ultimii 35 de ani, iar perioada dintre anii 2001 până în 2015 a fost cea mai caldă din întreaga perioadă de observaţii (Fig.1).

 

Fig.1 Anomalia temperaturii medii globale (1850-2015)

 

Trebuie de remarcat că ultimii 15 ani şi în Moldova au fost cei mai calzi din întreaga perioadă de observaţii (Fig.2). Potrivit perioadei îndelungate de observaţii a staţiei meteorologice Chişinău, în această perioadă 13 din cei mai calzi 15 ani îi revin perioadei dintre anii 2001 şi 2015. Precum că anii 2007 şi 2015 s-au dovedit a fi cei mai calzi de la începutul perioadei de observaţii. Temperatura medie anuală a aerului a acestor ani pentru prima dată a fost de +12,0C, ceea ce e cu 2,5C mai ridicată faţă de normă.

 

C

perioada de 15 ani normă

Fig.2 Temperatura medie a aerului pentru diferite perioade cu durata de 15 ani. Chişinău

 

În perioada anilor 2000-2015 temperatura aerului pe teritoriul ţării pentru prima dată a atins valori deosebit de periculoase de +40C şi mai mult (a. 2000, 2002, 2007, 2012). Cel mai mare număr de zile cu temperaturi periculoase s-a înregistrat în anul 2007 5 zile, în aceste condiţii aria de acoperire pe teritoriul ţării a fost una din cea mai mare (7 puncte). În anul 2012 s-a înregistrat cea mai înaltă temperatură a aerului din întreaga perioadă de observaţii de +42,4C (7 august, SM Făleşti). .Datorită regimului termic ridicat şi a deficitului de precipitaţii, seceta în perioada de vegetaţie din ultimii 15 ani a fost observată de 2-3 ori mai des, comparativ cu întreaga perioadă de observaţii. Cu toate acestea, în ultimii ani comparativ cu mijlocul secolului XX, se observă de asemenea şi creşterea numărului de zile cu ploi abundente periculoase şi cu averse puternice respectiv cu 2 şi 3 zile, având ca rezultat consecinţe nefavorabile.

Vremea anomal de caldă şi cu deficit semnificativ de precipitaţii, care a fost observată pe teritoriul Republicii Moldova în cea mai mare parte a lunii iunie 2015 şi cu menţinere pe tot parcursul perioadei iulie - august, a contribuit la seceta pedologică şi a celei atmosferice.

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul verii pe 60% din teritoriu a constituit în fond 80-160 mm (40-70% din normă). Izolat în raioanele de nord şi centrale ale ţării au căzut doar 50-70 mm (20-30% din normă), ceea ce în aceste zone se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii sau în medie o dată în 25-30 ani. Doar la SM Făleşti, Comrat şi PAM Basarabeasca cantitatea de precipitaţii a fost aproape de normă şi a constituit 145-187 mm.

 Astfel de regim termic şi pluviometric se semnalează în această perioadă în medie o dată în 15-30 ani. Valori similare ale regimului termic din ultimii 20 de ani s-au înregistrat în lunile iunie august 2007, 2012, după regimul pluviometric iunie, iulie şi august 2012.

Acţiunea cumulată a temperaturilor ridicate şi precipitaţiilor reduse cu efecte negative asupra randamentului culturilor agricole, plasează anul 2015 pe locul trei, după anii secetoşi 2007 şi 2012.

Coeficientul Hidrotermic pe perioada de vegetaţii a culturilor agricole de bază, pe cea mai mare parte a teritoriului ţării a constituit în medie 0,5, ceea ce corespunde secetei puternice (Fig.3).

 

 

Fig.3.Evaluarea secetei pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada de vegetaţie 2015

(mai-iunie, mai-iulie, mai-august)

 

Datorită vremii secetoase, semnalată în cea mai mare parte a perioadei de vară, a avut influenţă negativă la formarea recoltei porumbului, florii-soarelui, sfeclei de zahăr, de asemenea dezvoltării şi creşterii culturilor legumicole şi a altor culturi agricole.

Astfel, datele de observaţii meteorologice efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, confirmă concluziile savanţilor cu privire la încălzirea climei. După cum afirmă cercetătorii, una dintre cauzele schimbărilor climatice pe Terra este factorul uman. Acestei probleme a fost dedicată Conferinţa ONU privind schimbările climatice, care a avut loc în decembrie 2015 în Paris, unde s-a ajuns la un acord între ţări de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Organizaţia Meteorologică Mondială face apel la ţările membre ale Forumului pentru climă de la Paris din decembrie, pentru îndeplinirea anticipată a obligaţiilor sale de a reduce impactul uman asupra schimbărilor climatice.

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ