23 martie Ziua Mondială a Meteorologiei

 

Ziua Mondială a Meteorologiei este sărbătorită în fiecare an, pentru a marca intrarea în vigoare a Convenţiei Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) din 23 martie 1950 şi a contribuţiei semnificative realizate de către serviciile meteorologice naţionale în securitatea şi bunăstarea societăţii. Republica Moldova este membru al OMM din anul 1994 şi participă activ la activităţile sale. În prezent, OMM cuprinde 191 de ţări.

Organizaţia Meteorologică Mondială este sursa de autoritate a informaţiilor în cadrul sistemului ONU cu privire la aspectele legate de condiţiile meteorologice şi climatice. Tema pentru Ziua Mondială a Meteorologiei din acest an propusă de OMM este dedicată nebulozităţii,  una dintre caracteristicile importante ale timpului "Conceperea norilor". Această temă a fost aleasă datorită faptului că norii sunt în centrul observaţiilor asupra timpului  şi previziunii acestuia. Norii joacă un rol esenţial în reglarea echilibrului energetic, al climei şi a vremii pe Terra, contribuind la funcţionarea ciclului apei şi întregului sistem climatic. Conceperea norilor este importantă pentru prognoza meteo, modelarea consecinţelor schimbării climei în viitor şi prognozarea disponibilităţii resurselor de apă.

Atlasul Internaţional de nori este unicul si cel mai cuprinzător ghid la identificarea  nebulozităţii. De asemenea, acesta este un îndrumar  educaţional important pentru profesioniştii din comunitatea meteorologică şi în sectoarele de aviaţie şi transport maritim. Atlasul Internaţional de nori îşi are originea de la sfârşitul secolului al XIX-lea. In timpul secolului XX, el a fost în mod repetat, revizuit, cel mai recent, în 1987.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Meteorologiei vine o nouă ediţie a Atlasului International de nori, supus celei mai complete şi detaliate prelucrări  din întreaga istorie a existenţei sale. Noul Atlas al OMM este tezaurul ce conţine sute de imagini de nori, inclusiv câteva tipuri de nori clasificate recent. Acesta reflectă, de asemenea, alte fenomene meteorologice, cum ar fi curcubeul, halouri, tornade şi grindină. Atlasul a fost pregătit pentru prima dată într-un format digital şi este disponibil atât prin intermediul calculatoarelor cât şi prin dispozitivele mobile.

Norii sunt un sistem de particule de apă suspendate în atmosferă în stare lichidă sau solidă, care sunt produsele de condensare a vaporilor de apă. Norii  reduc fluxul de radiaţie solară în timpul zilei şi reduc răcirea suprafeţei solului pe timp de noapte.

Pe teritoriul Moldovei observaţii sistematice asupra norilor la staţiile meteorologice se efectuează aproximativ 70 de ani, ceea ce a făcut posibil pentru a studia regimul nebulozităţii pentru perioada multianuală.

La staţiile meteorologice se efectuează observaţii vizuale asupra nebulozităţii pe parcursul a 24 de ore. În cadrul observaţiilor asupra norilor se determină nebulozitatea totală şi inferioară, felul şi plafonul norilor. Gradul de acoperire al bolţii cereşti cu nori se determină prin împărţirea imaginară a acesteia în zece părţi egale şi apoi se apreciază câte din acestea sunt acoperite cu nori. Cerul se consideră senin dacă gradul de acoperire este de 0-2 grade, predominant senin de 3-7 grade si noros de 8-10 grade.

Toţi  norii  în  funcţie  de  înălţimea  bazei  lor  se  împart  în  trei  nivele: nivelul de sus (6-10 km altitudine, cirrus Ci, cirrocumulus Cc şi cirrostratus Cs), nivelul  mediu  altitudinea de 2-6 km, altocumulus Ac şi altostratus As), nivelul inferior altitudine de la suprafaţa solului la 2 km (stratocumulus Sc şi stratus St), precum şi  norii de extindere  verticală (cumulus Cu şi cumulonimbus Cb).

La norii totali sunt acceptaţi norii tuturor nivelelor, la nivelul inferior - numai  norii nivelului inferior.

Genul norilor se apreciază vizual în conformitate cu clasificarea  internaţională a norilor. În prezent, în determinarea felului norilor, genului, speciei şi varietăţii acestora meteorologii se ghidează de Atlasul International de nori, ed. 1987.

În Moldova, regimul mediu multianual al norilor se formează sub influenţa proceselor atmosferice care determină direcţia predominantă a maselor de aer şi conţinutul de umiditate al acestora, precum şi sub influenţa interdependenţei suprafeţei subiacente.

Pe teritoriul Moldovei, având în vedere aria mică, variabilitatea spaţială a tuturor caracteristicilor norilor este nesemnificativă.

Vreme noroasă în Moldova se semnalează predominant din luna noiembrie până în luna martie (Fig. 1).

        gradele

Fig. 1 Numărul (gradele) de  nebulozitate totală si inferioară. Chişinău

 

Frecvenţa cerului noros în această perioadă la Chişinău constituie 65-80%, după nebulozitatea totală şi 45-55%  după  nebulozitatea inferioară (Fig. 2).

 

Fig. 2 Frecvenţa (%) stării cerului după nebulozitatea inferioară. Chişinău

 

Pe teritoriul Moldovei, în medie pe an se semnalează de la 79 la 150 de zile  senine şi de la 44 la 74 de zile noroase. Dar, în unii ani, numărul acestora poate creşte pe teritoriu respectiv până la 208 de zile  senine (1993) şi 133 (1984) de zile  noroase. Cel mai mare număr mediu de zile  senine  se semnalează  în perioada august-septembrie (20-28 zile), noroase în fond în luna noiembrie (21-26 zile). Numărul mediu anual de zile noroase (după nebulozitatea inferioară) în cursul anului variază de la 44 la 74 de zile.

Genurile de nori, în funcţie de perioada anului variază semnificativ (Fig. 3).

         %

 Fig. 3  Frecvenţa (%) genurilor de nor de bază pe sezoane. Chişinău

 

În sezonul rece al anului, la un conţinut scăzut de umiditate în aer şi prezenţa inversiunilor de suprafaţă, în fond  predomină  norii stratiformi. În sezonul cald al anului  nebulozitatea are valori mari foarte rar, de obicei, cerul este total acoperit de nori numai în timpul trecerii fronturilor atmosferice. În fond, în timpul trecerii fronturilor atmosferice se semnalează norii de dezvoltare pe verticală.

Conceperea genurilor de nori şi evoluţia lor, pentru o lungă perioadă de timp a constituit temelia prognozării vremii. Anumite  genuri  de  nori  prezic  starea  vremii. Astfel,  norii  de Cu humilis (foto 1) sunt vestitorii  de vreme bună.

 

Foto 1. Nori Cumulus humilis (Cu hum.)

 

Nori Altocumulus lenticularis (foto 2) sunt vestitorii  de trecere a unui front rece.

 

Foto 2. Nori Altocumulus lenticularis

 

 Nori Cirrus unguiculate (foto 3) sunt vestitorii unui front cald.

 

Foto 3. Nori Cirrus unguiculate (Ci unc.)

 

Dintre toate genurile de nori, cele mai periculoase fenomene cauzează norii Cumulonimbus incus (Cb inc.) care conţin o cantitate mare de apă (foto 4). În Moldova, frecvenţa acestora în perioadele de iarnă şi de toamnă, constituie aproximativ 10%, primăvara şi vara - de două ori mai mult. Norii Cb inc. pot provoca ploi abundente, oraje, fulgere, grindină, refrigerarea aeronavelor, deteriorarea liniilor de comunicaţii şi electrice.

 

Foto 4. Nor cumulonimbus păros cu o nicovală (Cb inc.)

 

Ar trebui remarcat faptul că tema OMM "Conceperea norilor" atrage atenţia asupra nebulozităţii - călăuza de viaţă, care permite de fapt şi evaluarea diversităţii lor, impactul asupra stării de spirit a omului. Recursul estetic de nori de-a lungul istoriei inspiră în special oamenii din lumea artei (artişti, poeţi, muzicieni, fotografi)  pentru a crea piese şi opere măreţe.

Atlasul Internaţional de nori actualizat, elaborat de OMM într-un format digital, va contribui pentru meteorologi la definirea mai precisă a genurilor  de nori, evoluţia acestora şi, în consecinţă, îmbunătăţirea calităţii prognozelor vremii.

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ