DECEMBRIE  2006

 

            În cea mai mare parte a lunii decembrie pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme mai caldă ca de obicei cu precipitaţii neînsemnate. 

            Temperatura medie a aerului pe teritoriul republicii a fost mai ridicată faţă de normă cu 2,5-4,0oC şi a constituit 1,5-3,5oC căldură, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Apropiate după regimul de temperatură în ultimii 60 de ani au fost lunile decembrie din anii 1960, 1964, 1971, 1974, 1982, 2000 şi 2004. În a.1960 luna decembrie a fost cea mai caldă (temperatura medie lunară a fost mai ridicată faţă de normă cu 5,5-5,8o).

            Temperatura maximă a aerului pe parcursul lunii decembrie 2006 a urcat pînă la 10-16oC căldură, iar cea  minimă a scăzut pînă la 6-12oC frig.                   

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice prin 5oC căldură în direcţia scăderii ei s-a semnalat în teritoriu la 2 decembrie, ceea ce în fond este cu 20 zile mai tîrziu faţă de termenii obişnuiţi.

            Suma precipitaţiilor căzute în luna decembrie pe cea mai mare parte a teritoriului n-a depăşit 1-10 mm, sau 5-30% din cantitatea medie  multianuală. Izolat pe teritoriul republicii n-au căzut precipitaţii. Asemenea deficit de precipitaţii în luna decembrie se semnalează în medie o dată în 10-20 ani.  În ultimii  60 de ani, deficit asemănător de precipitaţii s-a semnalat în luna decembrie a anilor 1972, 1989, 2002.

           Condiţiile meteorologice în prima şi a doua decadă a lunii decembrie au fost în general satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă. În toamna anului 2006 culturile de toamnă s-au dezvoltat cu 2-3 săptămîni mai tîrziu faţă de termenii medii multianuali, fiindcă au fost semănate cu întîrziere. În rezultatul vremii calde semnalată pe parcursul lunii decembrie întreruperea vegetaţiei  culturilor de toamnă a avut loc doar pe 19-20 decembrie, fiind cu 25-30 zile mai tîrziu faţă de datele medii multianuale.

           Pe 90% din suprafeţele cercetate culturile de toamnă au intrat în iarnă bine înfrăţite. La  plantele înfrăţite s-au format în medie 1,5-3,5 lăstari laterali. Pe 10% din terenurile cercetate la grîul de toamnă semănat la sfîrşitul lunii octombrie începutul lunii noiembrie s-a semnalat formarea frunzei a treia. Astfel de plante au intrat în iarnă slab dezvoltate, neînfrăţite, cu rezistenţa slabă la frig şi cu un conţinut mic de substanţe de protecţie.

          La momentul întreruperii vegetaţiei culturilor de toamnă rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe cea mai mare parte a teritoriului republicii au fost satisfăcătoare şi au constituit 15-30  mm, izolat în unele raioane  centrale şi de sud au fost mici şi au constituit 3-5 mm. În stratul de sol cu grosimea de un metru rezervele de umezeală productivă au constituit 90-135 mm, în unele raioane centrale şi izolat în raioanele de sud  ele n-au depăşit 30-60 mm şi au fost mult mai  mici faţă de valorile normei.

            În decada a treia culturile de toamnă se aflau în stare de repaus. Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) a coborît pînă la 1-7oC frig, fiind mult  mai ridicată  faţă de valorile critice.

            Condiţiile meteorologice în această perioadă au fost satisfăcătoare pentru iernarea culturilor de toamnă şi a plantaţiilor multianuale.

  

05.01.2007                      Şeful  CPA  T.Mironova