.

                               

 MAI

 

      În o mare parte a lunii mai pe teritoriul Republicii Moldova s-a semnalat vreme îndeosebi foarte caldă, cu deficit de precipitaţii.

       Temperatura medie a aerului  pe parcursul lunii a fost mai ridicată faţă de normă cu  2,0-3,5C şi a constituit 17,5-19,5C căldură, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. În decada a treia a lunii mai s-a menţinut vreme caniculară. Temperatura medie a aerului pe parcursul decadei a oscilat în teritoriu de la 22,5 pînă la  25,1 căldură, fiind cu 5,6-8,5 mai ridicată faţă de normă şi se observă pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale.

      Temperatura maximală a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 32-36º căldură, ceea ce la SM Dubăsari, Camenca, Bravicea, Corneşti a atins, iar la SM Rîbniţa, Făleşti a depăşit cu  0,5-1º maxima absolută din luna mai pentru toată perioada de observaţii instrumentale.      

         Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 1-4 căldură. În partea de nord a republicii pe 2-4 mai s-au semnalat îngheţuri în aer cu intensitatea de 0-2 frig, la suprafaţa solului 0-4 frig.

         Suma precipitaţiilor în decursul lunii mai pe o mare parte a teritoriului republicii a constituit, în fond, 10-35 mm (20-60% din normă), izolat 40-56 mm (75-115% din normă). Ploile care au căzut în decada a treia au fost însoţite izolat de grindină cu diametrul de pînă la 16-20 mm (Bravicea, Briceni) şi intensificarea vîntului cu aspect de vijelie de pînă la 16-17 m/s (Bălţi, Tiraspol, Ceadîr-Lunga), ceea ce în unele raioane ale republicii au cauzat pagube economiei naţionale. Averse de ploaie deosebit de intensive, însoţite de grindină cu diametrul de pînă la 14 mm, au avut loc pe 25 mai la postul hidrologic Bălăsineşti: pe parcursul a 40 min au căzut 54 mm de precipitaţii.        

         Condiţii meteorologice asemănătoare după regimul de temperatură şi precipitaţii s-au semnalat în luna mai  din anii 1958 şi 2003.

       Vremea foarte caldă cu deficit de precipitaţii în luna mai, în fond, a creat condiţii nefavorabile pentru creşteerea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, răsărirea şi dezvoltarea în continuare a culturilor prăşitoare, sădirea răsadului şi răsărirea culturilor legumicole semănate. Asemenea condiţii ale vremii au stopat creşterea şi dezvoltarea culturilor, uscarea frunzelor nivelului inferior, contribuind la uscarea rapidă a straturilor de sol de la suprafaţă şi scăderea rezervelor de umezeală productivă.

      Către sfîrşitul lunii pe o mare parte a teritoriului republicii la culturile de toamnă s-a semnalat faza de înflorire a spicului, pe terenurile semănate în termeni timpurii maturitatea în lapte a boabelor. La culturile cerealiere de primăvară s-a semnalat fazele: formarea paiului - înspicarea. Starea culturilor este satisfăcătoare.

      La porumb s-a semnalat formarea frunzelor a cincea şi a şaptea, la floarea soarelui a doua pereche de frunze adevărate, la sfecla de zahăr începutul îngroşării rădăcinii principale. Starea culturilor este satisfăcătoare.

     La culturile pomicole a continuat creşterea fructelor, la viţa de vie apariţia infloriscenţelor - înflorirea.  Starea plantaţiilor multianuale este bună şi satisfăcătoare.

       La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culturi de toamnă în majoritatea raioanelor de nord şi în unele raioane centrale şi de sud, în stratul de sol cu grosimea de un metru au constituit, în fond, 60-115 mm (70-115% din normă), izolat   35-55 mm (40-50% din normă). În unele raioane ale republicii, unde s-a semnalat insuficienţă de precipitaţii, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru, au fost mult mai scăzute şi au constituit doar 10-30 mm (15-30% din normă).

      Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea 0-50 cm în semănăturile cu porumb au constituit, în fond, 20-50 mm (30-60% din normă), izolat în raioanele de nord şi centrale 55-75 mm (75-115% din normă), iar în unele raioane ale republicii, unde s-a semnalat insuficienţă mare de precipitaţii, rezervele de umezeală productivă în sol (0-50 cm) au fost foarte scăzute şi au constituit doar 2-6 mm (5-10% din normă). În stratul de sol cu grosimea de un metru în semănăturile cu porumb, pe o mare parte a teritoriului republicii rezervele au constituit, în fond 95-130 mm (60-105% din normă), izolat în raionele de nord şi centrale 55-70 mm (40-60% din normă), iar în unele raioane cu deficit de precipitaţii doar 30-45 mm (25-35% din normă).

    Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea 0-50 cm în semănăturile cu floarea soarelui, pe o mare parte a teritoriului republicii au constituit, în fond, 20-35 mm   (30-55% din normă), izolat 40-65 mm (60-110% din normă). Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol  cu grosimea de un metru în aceste semănături,  pe o mare parte a teritoriului republicii au constituit, în fond, 70-140 mm (70-115% din normă), izolat în raioanele centrale şi de sud 50-65 mm (45-55% din normă).

      Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru în plantaţiile multianuale  au constituit, în fond, 90-125 mm (75-95 % din normă), în unele raioane centrale şi de sud ale republicii 55-70 mm (45-60% din normă).

                         

05.06.2007                         Şeful  CPA  T.Mironova