MAI   2010

 

          În decursul lunii mai pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme caldă şi cu precipitaţii.

          Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a fost mai înaltă faţă de valorile normei cu  0,7-1,7C şi a constituit 16,2-17,5 căldură.

          Temperatura maximă a aerului în teritoriul republicii a urcat pînă la 29 căldură  ( SM   Comrat,  Ceadîr-Lunga, Cahul) ,  iar   cea  minimă  a  scăzut   pînă  la 5   căldură  (SM Tiraspol).         

          Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15C căldură în direcţia creşterii ei, ce constituie începutul verii meteorologice, în teritoriul republicii a avut loc pe 1 mai, ceea ce în raioanele de nord este cu  18 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi, iar în raioanele centrale şi de sud ale ţări respectiv cu 7-8 zile.

          Precipitaţii au căzut pretutindeni. Suma lor pe parcursul lunii în jumătatea de nord a republicii a constituit 85-130 mm (150-245% din normă), în jumătatea de sud 50-80 mm (105-165% din normă). Cea mai mare cantitate de precipitaţii a căzut la PH Costeşti 169 mm (312% din normă). Numărul total de zile cu precipitaţii (≥ 0,1 mm) în decursul lunii mai pe teritoriul ţării a constituit de la 11 (SM Leova) pînă la 20 (SM Ştefan-Vodă). Numărul zilelor cu precipitaţii izolat (SM Bălţata, Ştefan-Vodă) au atins semnificaţii extremale în aceste puncte pentru ultimii 57 de ani. An analog după numărul zilelor cu precipitaţii în luna mai constituie anul 2006.

          Ploile căzute în jumătatea a doua a lunii mai, izolat însoţite de grindină cu diametrul de pînă la 8-12 mm  (SM Briceni, Cahul)  şi  intensificările  vîntului cu aspect de vijelie de pînă la  20 m/s (SM Leova), au cauzat pagube semnificative economiei naţionale.

         Condiţiile meteorologice în luna mai au fost în fond favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor cerealiere de toamnă şi primăvară, culturilor prăşitoare, cît şi a plantaţiilor multianuale. Vremea ploioasa şi umiditatea înaltă a aerului în a doua jumătate a lunii au creat condiţii puţin favorabile pentru coacerea cireşelor şi au contribuit la dezvoltarea bolilor la viţa de vie.

          La culturile de toamnă  pe parcursul lunii mai s-a semnalat formarea paiului şi înspicarea. Către sfîrşitul lunii în o mare parte a semănăturilor de toamnă a început înflorirea spicului (cu o săptămînă mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). La culturile cerealiere de primăvară s-a semnalat faza formării paiului. Starea culturilor cerealiere preponderent a fost bună.

         La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru pe terenurile cu culturi de toamnă în o mare parte a teritoriului ţării au constituit 100-170 mm (105-185 % din normă), izolat în jumătatea de sud a ţării 75-85 mm                    (70-85% din normă).

         La porumb a început formarea masei vegetale către sfîrşitul lunii s-a semnalat frunza a cincea şi a şaptea, izolat frunza a treia. Starea plantelor în fond este bună.

         La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu porumb au constituit în fond 25-40 mm (80-150 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru 130-195 mm (90-170% din normă).

         La floarea soarelui către începutul lunii mai s-a semnalat răsărirea, către sfîrşitul lunii formarea perechei a doua de frunze adevărate.

         La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu floarea soarelui au constituit în fond 25-45 mm (85-175% din normă), izolat  în jumătatea de sud a ţării 15-20 mm (65-75 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru 110-185 mm  (90-150% din normă).      

         La culturile pomicole pe parcursul lunii mai a continuat formarea şi creşterea rodului, la cireş s-a semnalat coacerea fructelor. La viţa de vie a continuat formarea inflorescenţelor, izolat a început  înflorirea.

         La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru în plantaţiile multianuale au constituit, în fond, 125-185 mm (95-165 % din normă), izolat în raioanele de sud 95-115 mm (65-80% din normă).

 

             

                          07.06.2010                                        Şeful  CPA  T.Mironova