Februarie 2012

 

În o mare parte a lunii februarie pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme foarte rece şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii în teritoriu a constituit-7,1.. -9,5C, fiind mai scăzută faţă de normă cu 5-7C şi se semnalează în medie o dată în 15 ani.

În decursul primelor două decade ale lunii februarie pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme anomal de rece. Temperatura medie a aerului în această perioadă a fost cu 7-12C sub valorile normei, ceea ce se semnalează a treia oară pentru toată perioada de observaţii instrumentale. Deosebit de rece a fost pe 2 februarie şi 12 februarie, cînd în unele raioane din nordul ţării temperatura medie zilnică a aerului a scăzut pînă la -21,5..-24,1C, ceea ce se semnalează în această lună pentru prima dată în ultimii 50 de ani.

Temperatura maximă a aerului a urcat pînă la +9º(SM Comrat).

Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la -32C (SM Bălţi), ceea ce în luna februarie se semnalează a doua oară pentru toată perioada de observaţii instrumentale.

Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul lunii februarie pe 80% din teritoriu  a constituit 30-75 mm (100-230% din normă). În raioanele din nordul republicii (20% din teritoriu) suma lor a atins 80-95 mm (260-380% din normă).

Stratul de zăpadă pe teritoriul republicii s-a menţinut în o mare parte a lunii. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a constituit în fond 25-50 cm, ceea ce în sezonul de iarna se semnalează în medie o dată în 5-15 ani. Cea mai mare grosime a stratului de zăpadă s-a semnalat  la PAM Edineţ 71 cm, PAM Donduşeni 63 cm, PH Bîrlădeni 62 cm, PAM Ocniţa 60 cm, ceea ce în perioada de iarna se semnalează în medie o dată în 20 ani. La sfîrşitul lunii grosimea stratului de zăpadă a constituit în fond 1-9 cm, izolat 11-27 cm. În unele raioane centrale ale ţării stratul de zăpadă a lipsit sau grosimea lui nu a depăşit 0,5 cm.

În luna februarie adîncimea maximă de îngheţ a solului în fond a constituit                        20-65 cm.Izolat în raioanele de nord şi centrale ale ţării ea a atins 71-98 cm, ceea ce în medie se semnalează o dată în 20-50 ani. Cea mai mare adîncime de îngheţ a solului 101 cm a fost înregistrată  la  SM Dubăsari,  ceea  ce  în acest punct se înregistrează a doua oară în ultimii 50 ani.

Culturile de toamnă şi cele multianuale pe parcursul lunii s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) în teritoriu a scăzut în fond pînă la -4..-10C, fiind mai ridicată faţă de valorile critice (-15C) izolat în raioanele din nordul şi centrul ţării pînă la -13..-14C.

Scăderea temperaturii minime a aerului în luna februarie pînă la -20..-32C a creat condiţii nefavorabile pentru iernatul culturilor de toamnă preponderent în raioanele din jumătatea de nord a ţării, unde grosimea stratului de zăpadă a fost de pînă la 5 cm, totodată, mai puţin favorabile pentru iernarea viţei de vie şi anumitor culturi pomicole (cais şi piersic).

În scopul aprecierii stării de iernare a culturilor de toamnă Serviciul Hidrometeorologic de Stat pe 20 februarie a.c., a investigat semănăturile de toamnă pe tot teritoriul republicii, cu extragerea monoliţilor pentru creşterea plantelor şi analiza ulterioară a viabilităţii lor.

Rezultatele creşterii culturilor de toamnă în condiţii de laborator au demonstrat următoarele:

pe 65% din teritoriul republicii, unde semănăturile de toamnă s-au aflat în fazele de răsărire, formarea frunzei a treia, începutul înfrăţirii, iar grosimea stratului de zăpadă a fost de 10-20 cm, pierderile de plante au constituit 3-10% (norma naturală);

pe 20% din teritoriul ţării, unde semănăturile de toamnă, de asemenea, s-au aflat în fazele de răsărire,  formarea  frunzei  a treia, începutul înfrăţirii, dar grosimea stratului de zăpadă a fost de pînă la 5 cm, pierderile de plante au constituit 15-30%;

pe 15% din teritoriul ţării, unde semănăturile de toamnă au intrat în iarnă în fazele de încolţire a boabelor şi începutul răsăririi, pierderile de plante sunt cele mai mari şi constituie în fond 50-80%, izolat plantele vii lipsesc totalmente;

izolat în raioanele din nordul ţării, unde grosimea stratului de zăpadă a constituit mai mult de 50 cm, s-a semnalat putrezirea seminţelor, cu pierderi de pînă la 10-15%.

 

05.03.2012       Şeful  CMA  T.Mironova