MAI

                      

În o mare parte a lunii mai pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme mai caldă ca de obicei şi cu precipitaţii.

Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a fost mai ridicată faţă de valorile normei cu 2,5-3,5C şi a constituit +17..+20C, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani.

În decursul primei decade a lunii mai pe teritoriul ţării s-a semnalat vreme anomal de caldă. Temperatura medie decadică a aerului a constituit +19,4..+21,7C, fiind în fond cu   6,0-7,4C mai ridicată faţă de normă şi se înregistrează în această decadă pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Temperatura medie zilnică a aerului în unele zile din prima decadă a lunii mai a atins pe teritoriul republicii +25,7C (SM Chişinău),fiind cu 11C mai ridicată faţă de valorile normei şi în prima decadă a lunii s-a semnalat pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

Temperatura maximă a aerului în luna mai a urcat pînă la +33C, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10 ani.

Numărul de zile cu temperatură maximă a aerului de +25C şi mai mult pe parcursul lunii mai în teritoriu a constituit 12-21 zile (norma fiind de 6-11 zile), cu temperatura maximă a aerului +30C şi mai mult 3-10 zile (norma fiind de o zi).

Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la +7C (SM Bălţi, Rîbniţa, Bravicea).

Cantitatea  precipitaţiilor  căzute  în luna  mai ( pe 70% din teritoriu)  în  fond a constituit 50-90 mm (90-165% din normă), cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în regiunile PAM Orhei şi Vulcăneşti 100-115 mm (două norme lunare). În restul teritoriului cantitatea precipitaţiilor a constituit 10-45 mm (20-75% din normă).

Ploile căzute în a doua jumătate a lunii mai izolat au fost însoţite de grindină. Precipitaţii deosebit de intense s-au semnalat pe 19 şi 20 mai. Cantitatea precipitaţiilor căzute în aceste zile în unele raioane ale republicii a constituit 30-57 mm (SM Bălţi, Bravicea, Chişinău, Leova şi PAM Donduşeni, Drochia, Sîngerei, Orhei şi Vulcăneşti). Izolat s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse puternice de ploaie şi grindină. Pe 19 mai la SM Bravicea în decursul a trei ore au căzut 52 mm de precipitaţii, la PAM Vulcăneşti în 20 minute au căzut 33 mm. Averse puternice s-au semnalat izolat pe 29 mai (la SM Corneşti au căzut 35 mm) şi în 30 mai (la PAM Rezina 41 mm). Ploile puternice căzute, izolat cu oraje, grindină şi intensificări ale vîntului de pînă la 24 m/s, au cauzat vătămarea culturilor agricole, au dus la deconectarea localităţilor de la energia electrică.

Regimul termic ridicat şi deficitul de precipitaţii, semnalate în prima jumătate a lunii mai, a contribuit la uscarea stratului superior al solului, ceea ce a creat condiţii nefavorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă şi cerealiere de primăvară, de asemenea, pentru răsărirea culturilor agricole prăşitoare. În o mare parte a teritoriului ţării regimul termic moderat şi ploile abundente căzute în decada a treia a lunii au completat semnificativ rezervele de umezeală productivă în sol şi au îmbunătăţit condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. În unele raioane, unde precipitaţiile au căzut insuficient, condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole rămîn nefavorabile. Dezvoltarea culturilor agricole are loc cu 1-2 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.

În semănăturile cu culturi de toamnă pe parcursul lunii mai s-a semnalat formarea paiului, înspicarea şi înflorirea. Către sfîrşitul lunii mai izolat a început coacerea în lapte a boabelor. Înălţimea plantelor către sfîrşitul lunii în fond a constituit 40-65cm, iar în semănăturile mai bune, preponderent în jumătatea de nord a republicii 70-85cm. În unele raioane din centrul şi sudul ţării, unde s-a semnalat deficit de precipitaţii, înălţimea plantelor   a fost de pînă la 25-35 cm.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi de toamnă (60% din teritoriu) în fond au constituit 65-125 mm (75-130% din normă), pe 40% din teritoriu 8-45mm (10-65% din normă).

În semănăturile cerealiere de primăvară pe parcursul lunii mai s-a semnalat în fond formarea paiului, către sfîrşitul lunii izolat a început înspicarea. La mazăre s-a observat în fond formarea înflorescenţelor şi înflorirea, către sfîrşitul lunii formarea boabelor.

În semănăturile cu porumb la începutul lunii s-a semnalat răsărirea, în a doua jumătate a lunii a început formarea masei vegetale. La sfîrşitul lunii mai la porumb s-au format frunzele a cincea şi a şaptea, izolat a noua şi a unsprezecea, la semănăturile mai tîrzii frunza a treia.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile  cu  semănături  de  porumb (60% din teritoriu) au constituit în fond 25-40 mm (80-135% din normă), în restul teritoriului 5-20 mm (20-65% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1m pe 60% din teritoriu 100-140mm (75-110% din normă), pe 40% din teritoriu 70-85 mm (50-70% din normă).

La floarea-soarelui s-a semnalat formarea celei de-a doua perechi de frunze adevărate.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile  cu  floarea-soarelui în  fond au constituit 20-35 mm (70-115% din normă), izolat 5-15 mm (15-55% din normă). Pe 60% din terenuri în stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală  au  constituit 90-115 mm (70-110% din normă), în restul teritoriului 55-85 mm (45-65% din normă).

În semănăturile cu sfecla de zahăr pe parcursul lunii s-a semnalat formarea frunzei a treia şi a cincea, către sfîrşitul lunii începutul îngroşării rădăcinii principale.

La culturile pomicole şi nuc pe parcursul lunii s-a semnalat formarea şi creşterea rodului, la soiurile timpurii de cireş şi vişin coacerea fructelor. La viţa de vie s-a semnalat formarea inflorescenţelor şi înflorirea, la soiurile timpurii către sfîrşitul lunii a început creşterea boabelor.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m în plantaţiile multianuale pe 60% din teritoriu au constituit 105-125 mm (75-115% din normă), în restul teritoriului 45-80 mm (40-60% din normă).

Ploile căzute la sfîrşitul lunii au completat parţial rezervele de umezeală productivă în sol.

             

03.06.2012    Şeful  CMA  T.Mironova