.

Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii aprilie

pe teritoriul Republicii Moldova

 

Pe  parcursul  lunii  aprilie  are  loc  creşterea  semnificativă  a  temperaturii  medii  lunare a aerului (cu 6-7ºC) faţă de luna martie. valorile ei medii pe teritoriul Republicii Moldova constituie între +9ºC la nord şi +11ºC la sud. Cea mai rece lună aprilie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1955 temperatura medie lunară a aerului a variat în teritoriu între +5,0ºC (Briceni) şi +6,5ºC (Cărpineni). Cea mai caldă lună aprilie a fost în anul 2000 în jumătatea de nord a țării şi în anul 1950 în jumătatea de sud. Valorile temperaturii medii lunare a aerului în anii indicaţi a oscilat în teritoriu între +12,5ºC (Briceni, 2000) și +14,0ºC (Cahul, 1950).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +10ºC în direcţia creşterii ei se înregistrează pe teritoriul țării, de obicei, în intervalul 16-23 aprilie (trecerea stabile prin +8ºC, fapt care indică sfîrşitul sezonului de încălzire, are loc în medie pe 5-13 aprilie).

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii oscilează în teritoriu între -1..-6ºC (1963) și +22..+25ºC (2012, 2013). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii constituie în teritoriu -14,2ºC (Soroca, 4 aprilie 1963), iar maxima absolută +32,5ºC (Fălești, 29 aprilie 2012).

În luna aprilie îngheţurile în aer sunt posibile pe teritoriul țării în medie pînă la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului pînă la 22-30 aprilie, însă în unii ani ele se pot semnala şi în luna mai.

Cantitatea lunară a precipitaţiilor în aprilie pe teritoriul țării constituie 30-50 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii este în medie de 8-10 zile. Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate de precipitaţii lunară a atins valoarea de 172 mm (Bălăsineşti, 2008), iar cea mai mare cantitate zilnică 98 mm (Bălăsineşti, 23 aprilie 2008). Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie. Ninsori se semnalează izolat în jumătatea de nord a țării în medie pînă la 10 aprilie, însă în unii ani se pot semnala şi în luna mai. În restul teritoriului cea mai tîrzie dată a ninsorilor este 27 aprilie (Cahul, 1984, 2007). Termenul cel mai tardiv de topire a stratului de zăpadă în teritoriu este 15-27 aprilie, cea mai mare grosime a lui a atins în unele zile 27 cm (Soroca, 3 aprilie 1963).

În  luna aprilie  sunt posibile următoarele fenomene: ceaţă (în medie 1-4 zile) şi descărcări electrice (1-2 zile). Se pot semnala viscole şi grindină, dar frecvenţa lor este destul de mică (nu mai mare de 1-3 cazuri în 10 ani).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna aprilie îl prezintă îngheţurile (scăderea temperaturii aerului şi a suprafeţei solului pînă la 0ºC şi mai jos în perioada de vegetaţie) şi vîntul puternic. Ele se semnalează în medie o dată în 3 şi 5 ani respectiv. Căderile de grindină intensivă sunt posibile în medie o dată în 13 ani, iar ploile torenţiale în medie o dată în 20 ani.

Începutul   vegetaţiei   active   la  culturile  agricole   se  semnalează, de   obicei, în   intervalul 15-18 aprilie în jumătatea de sud a țării, în jumătatea de nord 20-23 aprilie.

Trecerea temperaturii medii zilnice a solului prin valoarea de +10C în direcţia creşterii ei la adîncimea de 10 cm se observă, de obicei, în intervalul 9-20 aprilie, fapt ce indică termenul optim de semănat a culturilor termofile.

Termenele obişnuite de înflorire a caisului se încadrează în intervalul 15-23 aprilie. Umflarea mugurilor florali la prun, măr, păr se semnalează în prima decadă a lunii aprilie. Umflarea mugurilor la viţa de vie are loc în medie în intervalul 16-23 aprilie, cînd temperatura medie zilnică a aerului trece stabil prin valoarea +10C.

Termenele semănatului sfeclei de zahăr sunt determinate de încălzirea solului pînă la +7..+8C şi încetarea îngheţurilor, care vătămează plantele răsărite. În cele mai calde primăveri semănatul sfeclei de zahăr se efectuează, de obicei, la sfîrşitul lunii martie - începutul lunii aprilie, iar în cele mai tîrzii la sfîrşitul lunii aprilie - începutul lunii mai. În perioada semănatului sfeclei de zahăr rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului în jumătatea de nord a țării constituie în general 30-40 mm.

Cele mai potrivite termene pentru semănatul florii-soarelui, conform datelor multianuale, sunt 7-18 aprilie (solul la adîncimea de încorporare a seminţelor se încălzeşte pînă la +10C). Rezervele de umezeală productivă pentru această perioadă în stratul arabil al solului pretutindeni sunt de cel puțin 20 mm.

Termenele optimale pentru semănatul porumbului se semnalează pe cea mai mare parte a teritoriului țării în decada a treia a lunii aprilie. Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului în această perioadă sunt în general bune şi constituie 25-40 mm.

În ultima pentadă a lunii aprilie - începutul lunii mai are loc răsărirea plantelor de floarea-soarelui, răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, iar la grîul de toamnă se semnalează faza de alungire a paiului, începe înflorirea mărului şi părului.

 

 

Şef CMC            T. Bugaeva

 Şef CA           T. Mironova