.

Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii august

pe teritoriul Republicii Moldova

 

În luna august temperatura medie lunară a aerului variază pe teritoriul Republicii Moldova de la +19ºC la nord pînă la +21ºC la sud. Cea mai rece lună august pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1976, cînd temperatura medie lunară a aerului s-a încadrat între +15,3ºC (Briceni) şi +17,8ºC (Tiraspol, Comrat). Cea mai caldă lună august a fost în anii 1946, 1992 şi 2015, cînd temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +22,9ºC (Briceni) şi +25,7ºC (Comrat).

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului în teritoriu pe parcursul lunii au oscilat între +8..+11ºC (1947) şi +29..+32ºC (2007, 2012). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii a constituit în teritoriu +2,0ºC (Bravicea, 23 august 2006), iar maxima absolută a atins +42,4ºC (Făleşti, 7 august 2012). Temperatura maximă absolută la suprafaţa solului a atins +70ºC (Leova, 1992).

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de 30C şi mai mult constituie în medie pe teritoriu de la 3 zile (Briceni) pînă la 10 zile (Tiraspol), maximul observat fiind de 26 de zile (Leova, Cahul, 1992). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de 35C şi mai mult nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala 14 zile  ( Tiraspol, 2010).

Suma precipitaţiilor pe teritoriul ţării constituie în medie 44-70 mm, iar numărul de zile cu precipitaţii alcătuieşte circa 7-10 zile. Însă au fost ani cînd pe parcursul lunii în unele raioane precipitaţii nu s-au semnalat (august, 2015). Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii a atins 353 mm (Soroca, 2004), iar cea mai mare cantitate zilnică 180 mm (Rîşcani, 2005).

 În luna august sunt posibile descărcări electrice (în medie 4-6 zile), căderi de grindină (1-2 zile) şi ceaţă (1-2 zile).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna august îl prezintă aversele puternice de ploaie şi căderile de grindină, care se semnalează anual. Ploi puternice de lungă durată, vînturi puternice şi vijelii se semnalează în medie o dată în 6 ani, vîrtejuri o dată în 30 de ani. Deosebit de periculoase sunt secetele, posibile în luna august pe teritoriul ţării în medie o dată în 4 ani.

Potrivit datelor medii multianuale în raioanele centrale şi de sud maturizarea deplină a seminţelor la floarea-soarelui se semnalează în intervalul 10-15 august, în raioanele de nord la sfîrşitul lunii august.

La porumb, conform datelor medii multianuale, coacerea în lapte a boabelor are loc în intervalul 8-18 august. Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pentru această perioadă în raioanele de nord şi centrale, de obicei, sunt bune şi constituie 90-110 mm, în raioanele de sud satisfăcătoare, însumînd 55-85 mm. La sfîrşitul lunii august începutul lunii septembrie, conform datelor medii multianuale, la porumb se semnalează coacerea în ceară a boabelor. În această perioadă necesitatea plantelor în umezeală se reduce considerabil.

În luna august la sfecla de zahăr continuă îngroşarea rădăcinii principale, începînd cu decada a treia a lunii august, de obicei, se semnalează faza de îngălbenire a frunzelor exterioare. Potrivit observaţiilor multianuale, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu sfeclă de zahăr către sfîrşitul lunii august constituie 65-85 mm.

La sfîrşitul lunii august, în medie, se semnalează maturizarea soiurilor tîrzii de mere, pere, prune. În raioanele din sudul ţării la sfîrşitul lunii soiurile de struguri cu durata medie de coacere ating maturitatea deplină. Potrivit datelor multianuale, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu viţă-de-vie la sfîrşitul lunii august, de obicei, sunt satisfăcătoare şi constituie 65-110 mm.

La culturile furajere (lucerna, ierburile multianuale) se semnalează creşterea masei verzi după al doilea cosit.

Şef CMC            T. Bugaeva

 Şef CA           T. Mironova