.

Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii decembrie

pe teritoriul Republicii Moldova

 

În luna decembrie aproape pe întreg teritoriul țării se înregistrează temperatură medie lunară negativă a aerului de la -0,2ºC la sud pînă la -2,1ºC la nord. Însă sunt relativ frecvente cazurile cînd în această lună temperatura medie a aerului este pozitivă. Astfel de valori ale temperaturii aerului se semnalează în raioanele din nordul şi centrul țării în medie o dată în 4 ani, în cele din sud o dată în 2 ani. Cea mai rece lună decembrie pentru toată perioada de măsurători instrumentale pe cea mai mare parte a  teritoriului  a fost în anul 2002 temperatura medie lunară a aerului a constituit între -5,8ºC (Ceadîr-Lunga) și -8,0ºC (Soroca). Cea mai caldă lună decembrie a fost în anul 1960 temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +2,7ºC (Rîbniţa) și +5,8ºC (Tiraspol).

Valorile  temperaturii  medii zilnice  a  aerului  pe  parcursul   lunii  pot   varia   în   teritoriu   între -19..-26ºC (1996) și +10..+13ºC (2008, 2015). Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice prin valoarea de 0ºC în direcţia scăderii ei (începutul iernii meteorologice) se înregistrează, în general, în prima decadă a lunii şi doar în sudul țării la începutul decadei a doua. Minima absolută a temperaturii aerului  în  această  lună  pentru  întreaga  perioadă  de observaţii  a  constituit  în  teritoriu -30,2ºC (Bălţi, 28 decembrie 1996), iar maxima absolută a atins +18,9ºC (Ceadîr-Lunga, 5 decembrie 2008).

Numărul  de  zile  cu  temperatura  minimă  a  aerului ≤ -10C constituie  în  medie  pe  teritoriu 3-6 zile, maximul înregistrat fiind de 20 de zile (Cornești, 2002, Tiraspol, 2001). Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤ -15C constituie în medie pe teritoriu 1-2 zile, iar maximul a atins 12 zile (Leova, 1948, Camenca, 2002). Numărul de zile cu temperatura  minimă  ≤ -20C nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala pînă la 6 zile (Comrat, 1902).

Suma medie a precipitaţiilor căzute în luna decembrie constituie în teritoriu 29-43 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii de la 10 pînă la 13. Însă, în unii ani izolat nu s-au semnalat precipitaţii pe parcursul lunii decembrie. Cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii pentru întreaga perioadă de observaţii a constituit 177 mm (Chișinău, r.Bîc, 2012), iar cea zilnică 57 mm (Giurgiuleşti - 2005, Nisporeni - 2012).

Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie (circa 50% din normă), cantitatea precipitaţiilor sub formă de zăpadă constituie în medie mai puţin de 20% din norma lunară. Stratul  de zăpadă se stabileşte pretutindeni după 5 decembrie. Grosimea lui medie decadică nu depăşeşte 5 cm. În unele zile grosimea  maximă  a stratului  de  zăpadă pe  platformele  meteorologice poate atinge pînă la 60 cm (1 decembrie 1975, Cahul).

În luna decembrie sunt posibile următoarele fenomene: ceaţă (în medie 3-12 zile), depuneri de chiciură şi polei (3-9 zile), gheţuş pe drumuri (circa 7 zile) şi viscole (1-2 zile).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol îl prezintă ninsorile puternice (în medie o dată în 7 ani). Sunt  posibile  depuneri  intensive  de  polei  şi  chiciură (în medie o dată în 13 ani), viscole puternice (în medie o dată în 20 ani), precum și scăderi ale temperaturii aerului de pînă la ≤ -25º, în fond în jumătatea de nord a țării (în medie o dată în 30-60 ani).

În luna decembrie culturile de toamnă se află de obicei în repaus de iarnă. Iernarea semănăturilor de toamnă în mare măsură depinde de condiţiile vremii din perioada toamnă-iarnă, de rezistenţa semănăturilor faţă de temperaturile joase şi alte fenomene nefavorabile ale vremii. Plantele bine înfrăţite şi înrădăcinate din toamnă, care au trecut o călire bună, sunt în stare să suporte scăderi ale temperaturii solului la adîncimea nodului de înfrăţire (3 cm) de pînă la -16..-18C. Probabilitatea scăderii temperaturii minime a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă în luna decembrie pînă la -12C şi mai jos constituie 5-15%.

De asemenea, pericol pentru culturile care iernează îl prezintă moinele, cu temperaturi medii zilnice a aerului de +5C şi mai sus, deoarece în aceste condiţii se semnalează reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă şi este posibilă vătămarea lor la o ulterioară scădere bruscă a temperaturii aerului.

 

 

Şef CMC            T. Bugaeva

 Şef CA           T. Mironova