.

 

Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii mai

pe teritoriul Republicii Moldova

 

În luna mai are loc creşterea în continuare a temperaturii aerului, valorile ei medii constituie în teritoriu între +15ºC la nord şi +16ºC la sud. Cea mai rece pentru toată perioada de măsurători instrumentale în o mare parte a teritoriului republicii a fost luna mai din anul 1980, cînd temperatura medie lunară a aerului a constituit între +11,4ºC (Briceni) şi +13,4ºC (Bălţata). Cea mai caldă a fost luna mai din anul 2003, cînd temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritotiu între +19,8ºC (Briceni) si +21,1ºC (Dubăsari).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºC, adică începutul verii meteorologice, se semnalează în medie pe teritotiul republicii în perioada 8-20 mai.

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului în teritoriu pe parcursul lunii au oscilat între +3ºC (1965) şi +28ºC (1996). Minima absolută al temperaturii aerului în luna mai pentru întreaga perioadă de observaţii constituie -3,8ºC (Briceni, 5 mai 1947), iar maxima absolută a atins +37,0ºC (Cahul, 17 mai 1969; Ştefan Vodă 20 mai 1996).

Numărul  de  zile  cu temperatura  maximă  a  aerului ≥+25C  constituie  în  medie  pe  teritoriu 6-11 zile, iar cel mai mare 26 de zile (Leova, 2003). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+30C constituie în medie 1 zi, iar cel mai mare 16 de zile (Dubăsari, 2003). Numarul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+35C nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala 3 zile (Rîbnița, Bălțata, Dubăsari și Tiraspol, 2007).

Îngheţurile în aer sunt posibile pe teritoriul republicii în medie pînă la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului pînă la 22-30 aprilie. Însă în unii  ani  ele  se  pot  semnala  şi  în  luna mai. Cea mai tîrzie data de dispariţie a îngheţurilor în aer pentru raioanele de nord şi centrale ale republicii este 24 mai (Rîbniţa, 1980 -0,4ºC), ceea ce în decada a treia a lunii mai sunt posibile izolat în medie o dată în 30 ani. Cea mai tîrzie data a îngheţurilor în aer pentru raioane de sud 2 mai (Ceadîr-Lunga, 1988 -2,1ºC). La înălţimea de 2 cm de la sol îngheţurile sunt posibile pînă la 27 mai ( Briceni, 1977 -2ºC; a.1987 -1ºC; a.2001 -1ºC ), la suprafaţa solului pînă la 1 iunie (Briceni, 1955 -0,4ºC).

Cantitatea  medie  multianuală  a  precipitaţiilor  în  luna mai pe teritoriul republicii constituie 44-70 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii este de 8-12. Potrivit datelor observaţiilor multianuale cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii a atins valoarea de 231 mm (Leova, 1991), iar cea mai mare cantitate zilnică 103 mm (Soroca, 1933).

Zăpada, ca fenomen atmosferic, poate fi semnalată în teritoriul republicii pînă la 20 mai (Briceni, 1952), dar aceasta se semnalează foarte rar (nu mai des de o dată în 65 ani).

În  luna  mai  sînt  posibile  ceţuri (în  medie  1-2 zile), descărcări  electrice  (4-7 zile)  şi  grindină (1-5 zile).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna mai îl prezintă îngheţurile. În această lună creşte probabilitatea averselor puternice de ploaie şi grindinei măşcate în medie o dată în 2 ani. Ploile puternice sînt posibile în medie o dată în 3 ani, iar ploile puternice de lungă durată în medie o dată în 50 ani. Intensificarea vitezei vîntului de peste 25 m/s poate fi semnalată  în  medie o dată în 5 ani. Este  posibilă  formarea  vîrtejurilor. Astfel,  la  25  mai  1984 în s. Mîndra, r-nul Călăraşi s-a înregistrat un vîrtej cu o putere devastatoare.

Luna mai se caracterizeză prin începutul creşterii şi dezvoltării active a culturilor termofile.

În medie către 3 mai, în jumătatea de nord a țării, are loc răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, către 18 mai se semnalează apariţia celei de-a treia frunze adevărate.

În   ultima   pentadă   a   lunii  aprilie  -  începutul  lunii  mai  are  loc  răsărirea  plantelor  de floarea-soarelui.

Înfrăţirea  în  masă  a  orzului  şi  ovăsului  de  primăvară  se  observă  în  medie  în  perioada 7-12 mai.

Răsărirea în masă a porumbului are loc în intervalul 13-17 mai, a cartofului - 12-22 mai.

La începutul lunii mai se observă înflorirea prăsadului şi a mărului.

Termenele optime de sădire în sol a răsadului legumicol în raioanele de sud şi centrale este în jurul datei de 5 mai, în cele de nord în jurul datei de 15 mai.

La grîul de toamnă în perioada 24 mai - 2 iunie se semnalează înspicarea în masă. Rezervele medii multianuale de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu grîu de toamnă  în  faza  înspicării  constituie  în  fond  85-115 mm, în  unele  raioane  centrale şi de sud - 65-75 mm.

Cel mai mare pericol pentru culturile agricole în luna mai în prezintă îngheţurile intensive. Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi rodului la cais în luna mai constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole - pînă la 15%.

În perioada  de  primăvară  la viţa de vie mugurii puţin umflaţi sunt vătămaţi la temperatura de -3..-4º. Un pericol deosebit pentru viţa de vie îl prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor (25 apilie-2 mai).

Probabilitatea vătămarii plantelor răsărite de porumb în dependenţă de termenele de semănat constituie 5-10%. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclă de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele din nordul țării. Culturile cerealiere de primăvară în faza de răsărire sunt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturii aerului pînă la -7..-9º.

De asemenea, îngheţurile tardive de primăvară în luna mai sunt deosebit de periculoase pentru culturile iubitoare de căldură şi legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Culturile tehnice şi legumicole - tutunul, cartoful, roșiile, ardeiul, vinetele şi altele sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea pînă la -1º provoacă pieirea lor.

Din  factorii  climatici nefavorabili pentru culturile  agricole  în luna mai fac parte secetele  şi suhoveiurile. În  luna  mai suhoveiurile  cu  diferită  intensitate  se  semnalează  în  medie  în decursul a 3-7 zile. Seceta de primăvară se observă în aprilie - mai.  Frecvenţa  ei  este  mică - în medie o dată în 7 ani.