.

Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii octombrie

pe teritoriul Republicii Moldova

 

În luna octombrie temperatura medie lunară a aerului este cu 5-6ºC mai joasă faţă de luna septembrie şi constituie în teritoriu de la +8ºC la nord pînă la +11ºC la sud. Cea mai rece lună octombrie pentru toată perioada de măsurători instrumentale pe o mare parte a teritoriului ţării a fost în anii 1946, 1951 şi 1976, cînd temperatura medie lunară a aerului a variat între +4,0ºC (Briceni, 1946) şi +7,8ºC (Ceadîr-Lunga, 1976). Cea mai caldă lună octombrie a fost în anii 1896 şi 1966, cînd temperatura medie lunară a oscilat în teritoriu între +12,5ºC (Briceni, 1966) şi +15,1ºC (Comrat, 1896).

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii pot varia între -1..-8ºC (1912) şi +21..+24ºC (2006). Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10ºC în direcţia scăderii ei se semnalează pe teritoriul ţării în medie între 7 şi 20 octombrie, prin +8ºC (începutul sezonului de încălzire) între 18 şi 31 octombrie. Pentru toată perioada de măsurători instrumentale minima absolută a temperaturii aerului în octombrie a constituit în teritoriu -12,7ºC (Soroca, 26 octombrie 2014), maxima absolută a atins +33,6ºC (Leova, 2 octombrie 1952).

În decursul lunii octombrie pretutindeni se semnalează îngheţuri. Data medie de apariţie a îngheţurilor la suprafaţa solului în teritoriu se înregistrează în intervalul 1-15 octombrie, în aer între 12 şi 26 octombrie. Cu toate acestea, în unii ani îngheţuri pe parcursul acestei luni nu s-au semnalat (1989, 1996).

Suma precipitaţiilor căzute pe parcursul lunii octombrie constituie în teritoriu în medie 20 - 40 mm. Pentru întreaga perioadă de observaţii instrumentale cea mai mare cantitate lunară a căzut în zona postului meteorologic Codrii-2 (s. Lozova, r. Străşeni, 1998) 210 mm. Maxima zilnică a fost înregistrată la postul Codrii-4 (s. Lozova, r. Străşeni, 4 octombrie 1998) 133 mm. Pe teritoriul ţării numărul de zile cu precipitaţii în luna octombrie constituie în medie 7-9 zile. Precipitaţiile cad predominant sub formă de ploaie, rareori sub formă de zăpadă.

În unii ani, în a doua jumătate a lunii octombrie se poate forma stratul de zăpadă (Camenca, Rîbniţa, 16 octombrie 1976), dar el se topeşte repede. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice în unele zile a atins 15 cm (22 octombrie 1947, Briceni).

În luna octombrie sunt posibile ceţuri (în medie 2-5 zile), oraje (în medie o zi). Se poate semnala grindină, însă frecvenţa ei este destul de mică (în medie o dată în 10 ani).

Din fenomenele meteorologice stihinice în această lună cel mai mare pericol îl prezintă îngheţurile, care pot fi semnalate aproape în fiecare an. În medie o dată în 8 ani se înregistrează ploi torenţiale şi vînt puternic. Probabilitatea ploilor torenţiale puternice în luna octombrie se reduce în medie pînă la o dată în 30 ani, iar a ploilor puternice de lungă durată în medie o singură dată în 50 ani.

Potrivit datelor statistice multianuale, pînă la 10 octombrie se încheie semănatul culturilor de toamnă. Grîul de toamnă semănat după 10 octombrie finalizează vegetaţia în stare de înfrăţire slabă, avînd sistem radicular insuficient dezvoltat şi rezistenţă scăzută la iernare. La grîul de toamnă semănat în luna septembrie în prima decadă a lui octombrie se semnalează formarea frunzei a treia, iar în decada a doua - înfrăţirea în masă. În această lună pe cea mai mare parte a teritoriului ţării rezervele medii multianuale de umezeală productivă în stratul arabil de sol constituie 15-25 mm. Aşa cantitate de umezeală asigură condiţii satisfăcătoare pentru dezvoltarea grîului de toamnă.

În decada a doua a lunii octombrie, potrivit datelor multianuale, se încheie vegetaţia activă a culturilor agricole, care corespunde datei de trecere stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +10ºC în direcţia scăderii ei. În această perioadă se încheie multe lucrări agricole - recoltarea sfeclei de zahăr, a cartofilor sădiţi vara, soiurilor tîrzii de legume şi fructe.

La culturile pomicole şi viţa de vie către sfîrşitul lunii octombrie se observă căderea frunzelor. Din cauza îngheţurilor timpurii de toamnă se reduce durata de vegetaţie a viţei de vie. Astfel, se întrerupe procesul de maturizare a corzii şi, prin urmare, acumularea substanţelor de rezervă şi protecţie (scade rezistenţa la ger). Cel mai mare pericol îl prezintă îngheţurile timpurii de toamnă cu intensitatea de -6ºC şi mai jos. Ele dăunează ochiurile formate pentru anul viitor. Îngheţuri cu aşa intensitate pe teritoriul ţării s-a înregistrează în medie o dată în 10-20 ani.

 

 

Şef CMC            T. Bugaeva

 Şef CA           T. Mironova