Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2013

 

Anul 2013 pe teritoriul Republicii Moldova a fost cald şi cu precipitații în limitele normei.

Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,4..+11,5º, depăşind norma climatică cu 1,1-1,7º, fiind semnalată în medie o dată în 5-15 ani pentru toată perioada de observaţii instrumentale, iar pentru ultimii 20 ani în medie o dată în 3-5 ani.

Temperatura minimă absolută a aerului în anul 2013 a constituit în teritoriu -17,2º (1 ianuarie, SM Bălți), maximă absolută a atins +35,7º (14 august. SM Tiraspol).

Ultimele îngheţuri de primăvară pe teritoriul țării s-au semnalat pe 23 aprilie: în aer cu intensitatea de pînă la -1C (SM Bălțata) și la suprafața solului de pînă la -3C (SM Bălțata, Tiraspol).

Primele îngheţuri de toamnă s-au semnalat pe 30 septembrie izolat în jumătatea de nord a țării în aer cu intensitatea de pînă la -1º și la suprafaţa solului de pînă la -2º.  Cele mai intensive îngheţuri s-au semnalat pe 6 octombrie în aer de pînă la -2..-3º (SM Bravicea, Dubăsari, Codrii, Bălțata, Tiraspol, Ceadîr-Lunga), la suprafaţa solului și la înălțimea de 2 cm de la sol de pînă la -3..-6ºC. Înghețuri cu asemenea intensitate în această perioadă sunt posibile în medie o dată în 10-20 ani.

antitatea anuală a precipitațiilor căzute a fost în fond în limitele normei și a constituit pe teritoriu  400-750 mm (80-120% din normă).

Sezonul de iarnă 2012-2013 a fost în general obişnuit din punct de vedere termic şi cu precipitații abundente. Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit -0,5..-3,3º, fiind pe 60% din teritoriul ţării în limitele normei, iar în rest cu 0,6-1,0º mai ridicată decît valorile ei.

Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul sezonului a constituit în fond 125-240 mm (150-280% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-30 ani.

Stratul de zăpadă pretutindeni s-a stabilit pe 11-12 decembrie și s-a menţinut în fond pînă în prima decadă a lunii februarie, doar în raioanele extreme de nord pînă la sfîrșitul sezonului. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a atins în unele zile 59 cm (decembrie 2012, PAM Edineţ), ceea ce în sezonul de iarnă se semnalează în medie o dată în 15 ani.

Primăvara a fost scurtă, caldă și în fond cu precipitații. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de primăvară a constituit în teritoriu +9,4..+12,0º, fiind cu 1,3-2,2º mai ridicată faţă de normă, ceea ce se observă în medie o dată în 10-15 ani. Vreme anomal de caldă s-a semnalat din decada a treia a lunii aprilie pînă în a doua decadă a lunii mai. Temperatura medie a aerului în această perioadă a fost cu 4,0-5,0º mai ridicată față de normă, ceea ce se observă în medie o dată în 20-30 ani. Temperatura maximă a aerului a urcat în teritoriu pînă la +32,0º (30 aprilie, SM Fălești, Bravicea; 1 mai, SM Fălești, Bravicea, Rîbnița), ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 30 ani.

Cantitatea  precipitaţiilor  căzute  în  decursul  primăverii  pe  75%  din  teritoriul  ţării  a  constituit 100-197 mm (80-166% din normă). În restul teritoriului s-a semnalat deficit de precipitații au căzut doar 50-90 mm sau 45-75 % din normă.

Vara a fost caldă şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu +19,8..+22,4º, fiind cu 0,6-1,5º mai ridicată faţă de normă, semnalîndu-se în medie o dată în 3-5 ani.

Cantitatea de precipitaţii căzută pe parcursul verii pe 70% din teritoriu a fost în fond aproape de normă şi a constituit 155-245 mm, în unele raioane din centrul și sudul țării (20% din teritoriu) suma lor a atins 250-340 mm (130-190% din normă). Doar izolat (SM Soroca, PAM Sîngerei, Vulcănești) s-a semnalat deficit de precipitaţii au căzut 87-150 mm (50-65% din normă).

Toamna a fost caldă şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +10,0..+11,9º, depășind norma cu 1,0-1,8º și fiind semnalată în medie o dată în 5-10 ani.

Vreme neomogenă după regimul termic s-a semnalat în luna octombrie. Astfel, în decursul primei decade a lunii octombrie pe teritoriul țării s-a semnalat vreme anomal de rece, cînd temperatura medie decadică a aerului a fost cu 4-5º mai scăzută faţă de normă, semnalîndu-se în jumătatea de nord a țării în medie o dată în 15-20 ani, iar în cea de sud o dată în 30 ani. În  decada  a treia  a  lunii  s-a  stabilit vreme  anomal  de  caldă  pentru  această  perioadă  din an, cînd temperatura  medie  decadică a aerului a depășit norma cu 4-7º, semnalîndu-se în medie o dată în 20-30 ani. Temperatura maximă a aerului s-a semnalat în decada  a treia (29-30 octombrie) și a constituit în teritoriu +23..+25º, ceea ce în această perioadă din an în jumătatea de nord a țării se semnalează în fond pentru prima dată, în restul teritoriului în medie o dată în 10-20 ani.

Vreme anomal de caldă s-a semnalat și în luna noiembrie. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată față de valorile normei cu 4-5C, ceea ce în jumătatea de nord a țării se semnalează în medie o dată în 20-30 ani, iar în cea de sud o dată în 10-15 ani.

Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul toamnei a constituit în fond 100-180 mm (100-160% din normă). Cea mai mare cantitate a lor s-a înregistrat la SM Cahul 350 mm (320% din normă), ceea ce a atins valorile maxime pentru sezon pe teritoriul țării în toată perioada de observații. La SM Comrat și Ceadîr-Lunga au căzut 222-224 mm (210-225% din normă), ceea ce în aceste puncte se semnalează  a doua oară în toată perioada de observații pe parcursul sezonului de toamnă.

Deosebit de multe precipitații au căzut în luna septembrie, cînd suma lor lunară a constituit  în fond 60-135 mm (135-320% din norma lunară). La SM Comrat cantitatea lunară a precipitațiilor a atins 168 mm (480% din norma lunară), la SM Ceadîr-Lunga  166 mm (370% din norma lunară), ceea ce se semnalează în aceste puncte în luna septembie pentru prima dată în toată perioada de observații. Cea mai mare cantitate de precipitații a căzut la SM Cahul 288 mm  (55% din norma anuală), ceea ce cu 80 mm depășește cantitatea maximă lunară înregistrată anterior în acest punct pentru toată perioada de observații.

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ninsori abundente (ianuarie), vînt puternic cu viteza maximă de pînă la 26-28 m/s (martie, decembrie), ploi torențiale (mai-septembrie), grindină cu diametrul de pînă la 20 mm (mai-iulie).

Cea mai mare intensitate a precipitațiilor s-a înregistrat pe 30 iunie 1 iulie, cînd la SM Bălțata și PH Chișinău timp de 24 ore au căzut 140-175 mm (200-250% din norma lunară), la SM Ștefan-Vodă în timp de 12 ore 124 mm (200% din norma lunară). Pe 13 septembrie la SM Cahul în timp de 12 ore s-au acumulat 172 mm, ceea ce se semnalează  pe teritoriul țării a doua oară în toată perioada de observații. Totodată, la SM Cahul suma de precipitaţii acumulată în 3 zile (11-13 septembrie)  a constituit 246 mm, ceea ce se semnalează, de asemenea, a doua oară în toată perioada de observații.

Ploile puternice, izolat cu oraje, grindină și intensificări ale vîntului, care au avut loc pe parcursul lunilor mai-septembrie, au cauzat vătămarea culturilor agricole și au dus la deconectarea mai multor localități de la energia electrică.

Comparativ cu anul 2012, în anul 2013 temperatura medie anuală a aerului și cantitatea de  precipitaţii a fost similară.

Condiţiile agrometeorologice din anul 2013 au fost în fond favorabile pentru formarea înaltelor recolte agricole. 

În anul 2013 media recoltei de grîu de toamnă în țară a fost de 30 ch/ha, cu 9 ch/ha mai ridicată de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 14 ch/ha mai ridicată de recolta anului trecut. La porumb media recoltei a fost de 40 ch/ha, cu 11 ch/ha mai ridicată de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 30 ch/ha mai ridicată față de anul trecut. La floarea-soarelui recolta a fost în medie de 20 ch/ha, cu 7 ch/ha mai ridicată de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 10 ch/ha mai ridicată față de anul trecut. Recolta medie a sfeclei de zahăr a fost de aproximativ 350 ch/ha, fiind mai ridicată de media din ultimii 10 ani cu 65 ch/ha și mai ridicată față de anul trecut cu 150 ch/ha.

Condiţiile vremii în toamna respectivă au fost, în fond, favorabile pentru coacerea legumelor, fructelor şi a strugurilor, însă aceste condiţii meteorologice au fost mai puţin favorabile pentru efectuarea semănatului culturilor de toamnă în termeni optimi. Ploile frecvente şi puternice din luna septembrie au cauzat umezirea intensivă a stratului superior al solului, fapt ce a stopat prelucrarea acestuia şi a reţinut procesul de semănare a culturilor de toamnă. Unii producători agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în decada a treia a lunii septembrie. Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie. Unele gospodării agricole au finisat lucrările de semănat la începutul lunii noiembrie.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5º în direcția scăderii ei, fenomen ce caracterizează întreruperea vegetației culturilor pomicole şi a viţei de vie, s-a semnalat pe 26 noiembrie (cu 10-20 zile mai tîrziu față de termenii obișnuiți).

La momentul încetării vegetației rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit în fond 100-185 mm (105-165% din normă). 

Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului la începutul lunii decembrie pînă la +3C și mai jos a condus la întreruperea vegetației la culturile de toamnă pe întreg teritoriul țării, fiind în fond cu 5-10 zile mai tîrziu față de termenii obișnuiți.

La momentul încetării vegetației pe 70% din teritoriul țării culturile de toamnă s-au aflat în faza înfrățirii, pe 30% în faza frunzei a treia. Înălțimea plantelor în dependență de faza de dezvoltare a variat în fond între 10 și 25 cm. Numărul de plante pe 1m² a constituit în fond 250-650, iar numărul tulpinilor formate 400-1145. La plantele înfrățite s-au format în medie 1,5-3,0 tulpini. Starea semănăturilor a fost în general bună, izolat satisfăcătoare. Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului la momentul încetării vegetației pe terenurile cu grîu de toamnă au constituit 25-45 mm (85-155% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m 95-200 mm (90-160% din normă).

 

 

Şef CMC     T. Bugaeva

 Şef CMA     T. Mironova