Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice
din anul 20
15

 

În Republica Moldova anul 2015  a fost caracterizat de un regim termic înalt și izolat în raioanele de nord a țării s-a semnalat pentru prima  data  din  toată  perioada  de observații, iar în restul teritoriului s-a plasat pe locul 2 (după 2007) în şirul aliniat de temperaturi medii anuale ridicate.  Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +10,5..+12,1, depăşind norma climatică cu 2,0-2,6.

Temperatura maxima absolută a aerului în anul 2015 a atins +38,6º (2 septembrie, SM Fălești),  ceea ce în  sezonul de toamnă se semnalează în teritoriu pentru prima data din toată perioada de observații. Minimă absolută a constituit -24,6º (8 ianuarie, SM Ceadîr-Lunga), ceea ce în raioanele din sudul țării în timpul iernii se înregistrează în medie o dată în 15 ani.

antitatea  anuală de precipitații căzute în raioanele de nord și izolat din centrul  țării (30% din teritoriu) nu  a  depășit  320-380 mm (55-65% din normă), ceea  ce  se  semnalează  în  medie  o dată în 15-30 ani. În unele raioane din centrul republicii (25% din teritoriu) suma lor a constituit 385-400 mm (70-75% din normă). În restul teritoriului au căzut  430-520 mm (85-105% din normă).

Insuficiență deosebit de mare de precipitații s-a semnalat în sezonul de vară, cînd în raioanele de nord și centrale ale țării (35% din teritoriu) au căzut doar 50-70 mm (20-30% din normă), ceea ce se semnalează izolat pentru prima dată din toată perioada de observații, iar în unele raioane în medie o dată în 25-30 ani.

Vremea anomal de caldă şi cu deficit semnificativ de precipitaţii, care a fost observată pe teritoriul Republicii Moldova în cea mai mare parte a lunii iunie şi cu menţinere pe tot parcursul perioadei iulie-septembrie, a contribuit la apariția secetei  atmosferice şi pedologice.

Coeficientul Hidrotermic (CHT), care caracterizează gradul de umiditate al teritoriului, pentru luna iunie a constituit în medie pe republică 0,7,  indicînd  condiţii secetoase,  în perioada  iulie septembrie  CHT a constituit în medie 0,5, ceea ce corespunde  unei secete puternice.

Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 temperatura medie anuală a aerului a fost cu 0,8-1,2º mai ridicată și  precipitații au căzut mai puține (în medie cu 100-200 mm)  .

 Sezonul de iarnă 2014-15 a fost scurt şi cald. Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu -0,8..+0,5º, fiind cu 1,2-2,5º mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 3-5 ani. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decada a treia a lunii ianuarie și a lunii februarie, cînd temperatura medie a aerului a fost cu 5,0-6,5C mai ridicată față de valorile normei și se înregistrează în medie o dată în 10 ani.

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 60% din teritoriul ţării a constituit 70-120 mm (80-120% din normă), doar izolat în raioanele de sud suma lor a atins 125-132 mm (135-140% din normă).  Însă în unele raioane din nordul țării (pe 30% din teritoriu) au căzut 47-65 mm (45-75% din normă).

Primăvara a fost caldă și în fond cu precipitații. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +9,9..+11,4, ceea ce a fost cu 1,0-1,8 mai ridicată faţă de normă, și se semnalează  în medie o dată în 5  ani.

Cantitatea  de  precipitaţii   căzute  în  decursul  primăverii  pe  70% din  teritoriul  ţării  a  constituit 100-140 mm (80-120% din normă).  Î mm (65-75% din normă). Doar la PAM Edineți și la SM Ștefan-Vodă suma lor a atins 157-161 mm (130-135% din normă).

Pe 26 mai s-a observat  un fenomen meteorologic stihinic sub formă de aversă puternică: la PAM Edineți în timp de 6 ore au căzut 51 mm de precipitații. Ploile puternice cu  grindină, care au căzut în luna mai izolat în raioanele de nord a țării ( Briceni, Soroca, Edineț, Drochia), au cauzat vătămarea culturilor agricole.

Vara a fost foarte caldă şi cu deficit de precipitaţii. Temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu +21,6..+23,8º, fiind cu 2,2-3,3º mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-30 ani din toată perioada de observații, iar în ultimii 20 de ani în medie o dată în 5-7 ani. Vreme  anomal  de  caldă și cu deficit de precipitații s-a semnalat pe parcursul lunii august. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată față de valorile normei cu 2,5-4,3ºceea ce în luna august se semnalează în medie o dată în 15-30 ani.

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul verii pe 60% din teritoriu a constituit în fond 80-160 mm (40-70% din normă). În  raioanele  de  nord și  centrale  ale  țării (35%  din  teritoriu)  au  căzut  doar 50-70 mm (20-30% din normă), ceea ce se semnalează izolat pentru prima dată din toată perioada de observații, iar în unele raioane în medie o dată în 25-30 ani.

Doar la SM Fălești, Comrat și la PAM Basarabeasca  cantitatea de precipitaţii a fost în limitele  normei şi a constituit 145-150 mm.

 S-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse puternice: pe 15 iunie la PAM Drochia pe parcursul a 3 ore au căzut 51 mm de precipitații; pe 16 iunie la SM Codrii pe parcursul a unei ore au căzut 31 mm; pe 25 iunie la SM Fălești pe parcursul a 4 ore au căzut 52 mm; pe 9 iulie la SM Bravicea pe parcursul a 3 ore au căzut 59 mm de precipitații. Ploile puternice căzute pe parcursul lunii iunie și în prima decadă a lunii iulie, izolat însoțite de grindină, au cauzat vătămarea culturilor agricole și daune materiale economiei naționale.

Toamna a fost foarte caldă şi cu precipitaţii în jumătatea a doua a sezonului. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +10,4..+12,7º, depășind norma cu 1,7-2,4º și fiind semnalată în medie o dată în 10-15 ani.

Vreme anomal de caldă și cu deficit de precipitații s-a menținut și în luna septembrie, cînd temperatura  medie  lunară  a aerului a depășit norma cu 3,5-4,3º, semnalîndu-se în medie o dată în 30 ani. Foarte cald a fost pe 1-2 septembrie. Temperatura medie zilnică a aerului în aceste zile pe teritoriul republicii a constituit +27,0..+30,1º, ceea ce în lun septembrie se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii. Numărul de zile cu temperatura aerului de ≥30ºC a constituit în teritoriu 4-9 (norma lunară fiind de 1-2 zile), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de ≥35ºC a constituit 1-3, ceea ce în cea mai mare parte a teritoriului țării se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

Cantitatea  de  precipitaţii  căzute  pe parcursul sezonului a constituit în fond 100-200 mm (100-190% din normă).

Condiţiile agrometeorologice  în anul 2015, din cauza insuficienţei de precipitaţii în perioada de vegetaţie şi de asemenea rezervelor de umezeală productivă joase în sol pe terenurile cu culturi agricole  în sezonul de vară , au creat condiţii mai puţin favorabile pentru formarea recoltei înalte .

Din cauza regimului termic ridicat în a doua jumătate a lunii martie  culturile agricole au reluat vegetația (cu 5-10 zile mai devreme față de termenii obișnuiți).  Întreruperea vegetației s-a semnalat în perioada 22-25 noiembrie (cu 10-20 zile mai tîrziu față de termenii obișnuiți).

Durata perioadei de vegetație a constituit în medie 245-260 de zile.

Suma temperaturilor pozitive a aerului mai ridicate de +10C a constituit 3235-3705C, depășind norma cu 440-595.

Suma temperaturilor eficiente a  aerului mai ridicate de +5C a constituit 2545-3000C de căldură efectivă, depășind norma cu 415-580

În anul 2015 media recoltei de grîu de toamnă a constituit în republică  27 ch/ha, care este aproape de roada medie recoltată din ultimii 10 ani și cu 7 ch/ha mai scăzută  de recolta anului trecut. La porumb media recoltei a constituit 23 ch/ha, ceea ce cu 7 ch/ha a fost mai scăzută  de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 10 ch/ha mai scăzută față de recolta  anului trecut. La floarea-soarelui recolta a constituit în medie  12 ch/ha fiind cu 3 ch/ha mai scăzută față de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 9 ch/ha mai scăzută față de recolta  anului trecut. Recolta medie a sfeclei de zahăr a fost de aproximativ 260 ch/ha, fiind mai scăzută de media din ultimii 10 ani cu 50 ch/ha și mai scăzutăfață de anul trecut cu 230 ch/ha.

 

 

Şef CMC            T. Bugaeva

 Şef C            T. Mironova