.

Caracteristica hidrologică a lunii  februarie pentru teritoriul

Republicii Moldova

 

Regimul hidrologic al lunii februarie pentru teritoriul Republicii Moldova se caracterizează astfel:

Faptul că suntem în perioada rece a anului pe majoritatea lacurilor cît și pe cursurile de apă se mențin formațiuni de gheață, sub formă de gheață la mal, gheță cu ochiuri de apă și poduri de gheață.

Totodată în unii ani din motivul apariției moinelor pe unele sectoare ale rîului are loc distrugerea gheții și apariția gheții plutitoare (sloiuri), care uneori formează zăporuri.

Sloiuri - Această formațiune se prezintă ca plăci de gheață sau bucăți de gheață ce plutesc la suprăfața apei și sînt purtate de curentul apei.

Zăporul - Este o îngrămădire masivă de gheață în albia rîului la un pod, acolo unde albia este mai îngustă, blocînd partial sau în întregime secțiunea. Zăporul barează albia rîului prin îngrămădirea sloiurilor unele peste altele, în poziții diferite și face ca nivelul apei să crească simțitor în amonte de zăpor și să scadă în aval.

Cît privește regimul de scurgere conform datelor multianuale norma scurgerii medii lunare ale rîurilor Republicii Moldova în luna februarie este mai mare, comparativ cu luna ianuarie, cu 20-40%.

Probabilitatea viiturilor de iarnă în luna februarie, comparativ cu luna ianuarie, creşte. Este condiţionată aceasta de moinele mai frecvente în comparaţie cu luna ianuarie, sau creșterii temperaturilor pozitive cu o durată mai lungă, din această cauză uneori cu anticipare se produc Fenomene Hidrologice Periculoase ca Apele mari de primăvară.

Àpe mari de primăvar㠖 Acest fenomen hidrologic se caracterizează prin creşteri lente de nivel al apei în rîu, de lungă durată, care se repetă relativ periodic (în acelaşi anotimp), condiţionate de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse din bazinele rîurilor de cîmpie primăvara, la fel şi de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse primăvara-vara în munţi; drept consecinţă a lor sunt inundate terenurile joase, ca regulă albia majoră a rîurilor.

Normala scurgerii medii lunare pentru r.Nistru (postul hidrometric Hruşca) în luna februarie constituie  248 m3/s,  maximul   absolut   pentru   perioada   de   observaţii   constituie  1240 m3/s ( 27.02.1977), minimul absolut constituie 47,0 m3/s (14.02.1984).

După darea în exploatare a lacului de acumulare Novodnestrovsk (a.1982) maximul absolut constituie 874 m3/s (01.02.2002), iar minimul absolut – 47,0 m3/s (14.02.1984). Debitele  medii  lunare de apă  pentru  toată  perioada  de observaţii variază în limitele de la 87,6 m3/s (a.1984) pînă la 521 m3/s (a.1977).

            Normala scurgerii medii lunare pentru r.Prut (postul hidrometric Şirăuţi) ) în luna februarie constituie  40,2 m3/s, maximul absolut – 210 m3/s (09. 02.2004),  iar minimul  absolut –  7,49  m3/s  (09.02.2005),  debitele  medii  lunare de apă variază  în  limitele  de  la 13,2 m3/s  (a.2003) pînă la 91,1 m3/s (a.2002).

 

Lacul de acumulare Costeşti – Stînca a fost dat în exploatare în anul 1978.

 

Normala scurgerii  medii lunare pentru unele rîuri mici ale Republicii Moldova:

r.Răut , or.Bălţi, normala – 1,92 m3/s, maximul absolut 28,5 m3/s (07.02.2003), minimul absolut 0,13 m3/s (19.02.1976).

 

r.Răut ,  s.Jeloboc, normala – 12,8 m3/s, maximul absolut  140 m3/s (28.02.1960), minimul absolut  0,18 m3/s (12-13.02.1962).

 

r.Bîc , or.Chişinău, normala – 1,31 m3/s, maximul absolut 9,72 m3/s (01.02.1972), minimul absolut  0,011 m3/s (06-11.02.2010).

 

r.Botna , or.Căuşeni, normala – 1,27 m3/s, maximul absolut 36,1 m3/s (21.02.1963), minimul absolut 0,0 m3/s (anii 1950 – 1952, 1956, 1963).

 

r.Cogîlnic , or.Hînceşti, normala – 0,37 m3/s, maximul absolut 7,25 m3/s (25.02.1970), minimul absolut 0,010 m3/s (01.02.1964).

 

r.Lunga , or.Ceadîr-Lunga, normala – 0,16 m3/s, maximul absolut 4,43 m3/s (18.02.1977), minimul absolut – sec (1 – 27.02.1976, 21 – 24.02 1978).

 

 Şeful Direcţiei Hidrologie                                          V. Cazac