.

Caracteristica hidrologică a lunii martie pentru teritoriul

Republicii Moldova

 

Luna martie din punct de vedere hidrologic se caracterizează prin topirea zapezilor și a formațiunilor de gheață.

Pe rîurile Republicii Moldova în luna martie continuă distrugerea formațiunilor de gheaţă, care începe de cele mai multe ori în luna februarie, dar în unii ani acest fenomen se produce cu întîrziere și începe în I-a decadă a lunii aprilie.   

Conform datelor din observaţiile  multianuale  grosimea gheţii în luna martie  a  oscilat  de la 36 cm (r.Nistru – p/h Camenca, 05.03.1982) pînă la 120 cm (r.Căinari – p/h Sevirova, 20.03.1964).

În anii 1969,1985,1993 şi 2003 grosimea gheții pe lacurile de acumulare Dubăsari şi Costeşti-Stînca s-a menţinut pînă la sfîrşitul lunii martie, grosimea maximală a gheţii pentru aceşti ani pe lacul de acumulare Dubăsari  s-a  observat  în limitele a 52 cm (10.03.1969), iar pe lacul de acumulare  Costeşti-Stînca – 56 cm (10 – 20.03. 1985).

Martie - luna în care se manifestă Apele Mari de Primăvară.

Àpe Mari de Primăvar㠖 Acest fenomen hidrologic se caracterizează prin creşteri lente de nivel al apei în rîu, de lungă durată, care se repetă relativ periodic (în acelaşi anotimp), condiţionate de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse din bazinele rîurilor de cîmpie primăvara, la fel şi de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse primăvara-vara în munţi; drept consecinţă a lor sunt inundate terenurile joase, ca regulă albia majoră a rîurilor.

Cele mai timpurii termene ale începutului Apelor Mari de Primăvară se atribuie decadei a III-a a lunii ianuarie (anii 1977, 1979, 1981, 2002).

Cele mai tîrzii termene ale începutului Apelor Mari de Primăvară se atribuie decadei a treea a lunii martie - prima decadă a lunii aprilie (anii 1973, 1977, 1980, 1989, 1991, 1993, 1996, 1998, 2005, 2006).

În cazul termenelor timpurii ale începutului Apelor Mari de Primăvară, în luna martie deja se observă şi viiturile pluviale, numărul cărora comparativ cu luna februarie creşte în medie de 2 – 3 ori.  

 

Debitile   pentru  aceasta   luna   constitue:

 

Pe r.Nistru (postul hidrometric Hruşca),

medii lunare constituie 332 m3/s;

maximul absolut constituie 2230 m3/s (20.03.1979);

minimul absolut – 75.2 m3/s (01.03.1984).

Maximul absolut  pentru perioada de după darea în exploatare a lacului de acumulare Dnestrovsk       (a.1982) constituie 1240 m3/s (31.03.2006);

minimul absolut – 75.2 m3/s (01.03.1984).          

Debitele medii lunare de apă variază între 127 m3/s (a.1989) şi 894 m3/s (a.1979).

 

Pe r. Prut (postul  hidrometric Şirăuţi),

medii lunare constituie 78.8 m3/s;

maximul absolut – 868 m3/s (31.03.2006);

minimul absolut – 8.96 m3/s (12.03.2005).

 Debitele medii lunare de apă variază în limitele de la 32.9 m3/s  (a.1991) pînă la 210 m3/s (a.1999).

  Lacul de acumulare Costeşti – Stînca a fost dat în exploatare în anul 1978.

 

Caracterizarea scurgerii  unor rîuri mici din Republica Moldova:

 

r.Răut – or.Bălţi,,

                  norma – 1,92 m3/s,

                  maximul absolut –  28.5 m3/s (07.02.2003), 

                  minimul absolut -  0,13 m3/s (19.02.1976).

 r.Răut – s.Jeloboc,

                  norma – 12.8 m3/s,

                  maximul absolut –  140 m3/s (28.02.1960),

                  minimul absolut  -   0,18 m3/s (12.02.1962).

 r.Bîc – or.Chişinău,

                  norma – 1,31 m3/s,

                  maximul absolut – 9.72 m3/s (01.02.1972), 

                  minimul absolut - nu (24.02.2012).

 r.Botna – or.Căuşeni,

                  norma – 1.27 m3/s,

                  maximul abso6lut – 36.1 m3/s (21.02.19630">3">3

                  minimul absolut - 0,0 m3/s (anii 1950-1952, 1956, 19631963963

r.Cogîlnic – or.Hînceşti,

                  norma – 0,37 m3/s,

                  maximul absolut – 7,25 m3/s (25.02.1970),

                  minimul absolut - 0,010 m3/s (01.02.1964).

 

Şeful Direcţiei Hidrologie              V. Cazac