.

                                                     

                                                                             

                                     Condiţiile meteorologice ale iernii 2006-2007

 

           

          Sezonul de iarnă 2006-2007 în Republica Moldova a fost cel mai cald pentru toată perioada de observaţii instrumentale (circa 120 ani). Temperatura medie a aerului în iarna curentă a constituit în teritoriu între 0,9-2,8º căldură, fiind mai ridicată faţă de normă cu 4,1-4,6º. Este necesar de a menţiona, că în acest sezon pe o mare parte a teritoriului, în cele trei luni de iarnă s-au menţinut temperaturi medii lunare pozitive. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0º, adică începutul şi sfîrşitul iernii meteorologice, în acest sezon  nu s-a observat, ceea ce se semnalează, în medie o dată în 4-10 ani. Cea mai scăzută temperatură a aerului pe parcursul iernii în teritoriu a constituit 16-24º frig (februarie). Cea mai înaltă temperatură a aerului pe parcursul iernii în teritoriu a atins 14-17º căldură (februarie).

            Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul iernii în teritoriu a oscilat, în fond, între 70 şi 90 mm (sau 70-90% din normă). Învelişul de zăpadă a fost instabil. Pretutindeni el s-a format doar pe 23 februarie şi s-a menţinut pînă la sfîrşitul lunii (cu exepţia raioanelor extreme de sud). Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice în decursul iernii a constituit în fond 4-19 cm.

            Pe parcursul sezonului de iarnă s-au semnalat ceţuri, geţuş, fenomene de chiciură şi polei.

            În intervalul 22-23 februarie la SM Chişinău s-a semnalat fenomen meteorologic stihinic ninsori puternice, cînd timp de  12 ore au căzut 23 mm de precipitaţii. În afară de aceasta, în intervalul 3-4 ianuarie condiţii meteorologice complicate s-au semnalat şi în raioanele centrale şi de sud ale republicii. Din cauza  precipitaţiilor puternice (pînă la 30-43 mm) sub formă de ploaie şi lapoviţă, intensificării vîntului în rafale (pînă la 12-24 m/s) şi depunerilor de lapoviţă (cu diametrul de pînă la            12-30 mm), s-a semnalat deconectarea în masă a energiei electrice în jumătatea de sud a republicii, izolat  s-a agravat şi circulaţia transportului auto.

            Iarna anului 2006-07 în comparaţie cu iarna precedentă a fost cu 2-4ºC mai caldă, şi similară după cantitatea precipitaţiilor căzute.

În luna decembrie pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme mai caldă ca de obicei, cu precipitaţii neînsemnate.

            Temperatura medie lunară a aerului pe teritoriul republicii a fost mai ridicată faţă de normă cu 2,5-4,0º şi a constituit 1,5-3,5º căldură, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului pe parcursul lunii decembrie 2006 a urcat pînă la 10-16º căldură, iar cea minimă a scăzut pînă la 6-12º frig.

            Suma precipitaţiilor căzute în luna decembrie pe cea mai mare parte a teritoriului n-a depăşit     1-10 mm, sau 5-30% din cantitatea medie multianuală. Izolat precipitaţii n-au căzut. Asemenea deficit de precipitaţii în luna decembrie se semnalează în medie o dată în 10-20 ani.

             În rezultatul vremii calde, semnalată pe parcursul lunii decembrie, întreruperea vegetaţiei  culturilor de toamnă a avut loc doar pe 19-20 decembrie, fiind cu 25-30 zile mai tîrziu faţă de termenii medii multianuali.

Pe o mare parte a teritoriului republicii culturile de toamnă au intrat în iarnă bine înfrăţite. Izolat la culturile de toamnă s-a semnalat formarea frunzei a treia, aceste semănături au intrat în iarnă slab dezvoltate, cu rezistenţă slabă la frig şi cu conţinut mic de substanţe de protecţie. Către momentul întreruperii vegetaţiei înălţimea culturilor de toamnă a constituit, în fond, 15-25 cm, la cele semănate tîrziu - 5-10 cm. Plantele înfrăţite au format în medie 1,5-3,5 lăstari laterali. La momentul întreruperii vegetaţiei culturilor de toamnă rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe cea mai mare parte a teritoriului republicii au fost satisfăcătoare şi au constituit 15-30  mm, izolat în unele raioane  centrale şi de sud au fost mici şi au constituit doar 3-5 mm. În stratul de sol cu grosimea de un metru rezervele de umezeală productivă au fost în limitele normei şi au constituit 90-135 mm, în unele raioane centrale şi izolat în raioanele de sud  ele n-au depăşit 30-60 mm, fiind mult mai  mici faţă de valorile normei.

            Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) în luna decembrie a coborît pînă la 1-7oC frig, fiind cu mult  mai ridicată  faţă de valorile critice          (-15C). Condiţiile meteorologice în luna decembrie au fost satisfăcătoare pentru iernarea culturilor de toamnă şi a plantaţiilor multianuale.

             În cea mai mare parte a lunii ianuarie pe teritoriil republicii s-a semnalat vreme anomal de caldă cu precipitaţii. În ultima pentadă a lunii s-a răcit brusc.

            Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată faţă de normă cu 6,0-7,5º şi a constituit 2,6-4,2º căldură, ceea ce pe teritoriul republicii se semnalează pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale.

emperatura medie a aerului pentru primele două luni (decembrie-ianuarie) ale sezonului de iarnă 2006-07 a constituit în teritoriu  de la 2,1º (Briceni) pînă la 3,6º căldură (Chişinău), fiind cu 4,5-5,5º mai ridicată faţă de normă, semnalîndu-se de asemenea pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 8-13º frig. Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a constituit, în fond, 12-15º căldură, ceea ce în unele raioane de nord şi de sud a atins maxima absolută pentru luna ianuarie. Izolat în raioanele centrale ale republicii (SM Bravicea şi SM Dubăsari) temperatura s-a ridicat pînă la 16ºC căldură, depăşind cu 1,5-2,0º valorile temperaturii maxime absolute a aerului pentru luna ianuarie în aceste puncte şi cu 0,2º a întrecut valoarea maximă absolută pentru tot teritoriul republicii.

            Suma precipitaţiilor căzute pe parcursul lunii ianuarie pe o mare parte a teritoriului republicii a constituit, în fond, 30-50 mm (85-160% din normă), izolat în raioanele de nord şi centrale 10-25 mm (35-75% din normă). 

            Învelişul de zăpadă s-a format pe 4 ianuarie în raioanele de sud şi în unele centrale ale republicii, grosimea lui pe platformele meteorologice a constituit în fond 2-16 cm, cea maxima a atins 30 cm (Leova). Către sfîrşitul primei decade a lunii ianuarie stratul de zăpadă cu grosimea de 3-8 cm s-a menţinut doar izolat (Comrat, Cahul, Leova).

            Vremea neobişnuit de caldă, stabilită în 16-20 ianuarie, a fovorizat reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă pe tot teritoriul republicii. Plantaţiile multianuale s-au aflat, în fond, în stare de repaus, doar în unele raioane din sudul republicii, unde pînă la 31 ianuarie s-a acumulat 20-30º de căldură efectivă (pe parcursul a 5-10 zile la rînd temperatura medie zilnică a aerului s-a ridicat pînă la 5º căldură şi  mai sus), la culturile pomicole (persic, abricos, cireş şi prun) s-a observat umflarea slabă  a mugurilor.

            Condiţiile de iernare a culturilor de toamnă şi a plantaţiilor multianuale în luna ianuarie au fost satisfăcătoare. Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) a scăzut pînă la 1-6º frig, fiind cu mult mai ridicată faţa de valorile critice (-15º).

       Rezultatele investigaţiilor la semănăturile de toamnă şi plantataţiile multianuale, efectuate pe 25 ianuarie 2007 de către specialiştii staţiilor şi posturilor agrometeorologice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, au arătat, că pe 90% din suprafeţele însămînţate culturile de toamnă s-au aflat în faza de înfrăţire, pe 10% - în fazele răsărire formarea frunzei a treia.  Plantele înfrăţite au format în medie 1,5-3,5 lăstari laterali şi au atins înălţimea de 15-25 cm. Plantaţiile multianuale s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

            În rezultatul scăderii temperaturii medii zilnice a aerului pînă la 3C căldură şi mai jos, în 26 ianuarie s-a întrerupt vegetaţia culturilor de toamnă.

Primele două decade a lunii februarie au fost cu vreme caldă şi cu precipitaţii. În decada a treia, datorită pătrunderii din nord a aerului arctic rece în intervalul 22-25 februarie, vremea s-a răcit brusc.

            Totodată, temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată faţă de normă cu 1,5-2,5º şi a constituit 1,5º frig 1,5º căldură. Temperatura minimă a aerului pe o mare parte a teritoriului a scăzut, în fond, pînă la 14-18º frig, izolat pînă la 20-24º frig. Temperatura maximă a aerului în luna februarie pe teritoriul republicii a urcat în general pînă la 14-17º căldură.

            Precipitaţiile pe parcursul lunii au căzut îndeosebi sub formă de zăpadă şi lapoviţă. Suma lor în luna februarie pe o mare parte a teritoriului republicii a constituit 30-50 mm, sau 110-150% din normă, în raioanele extreme de sud 20-25 mm (65-80% din normă). Cele mai multe precipitaţii au căzut în raioanele Staţiei meteorologice Chişinău şi a posturilor agrometeorologice Rezina şi Cimişlia         55  -65 mm (circa 2 norme lunare).

            În 23 februarie pe întreg teritoriul republicii s-a stabilit învelişul de zăpadă. Grosimea medie a stratului de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă a oscilat, în fond, între 5 şi 20 cm.

            Din cauza regimului termic ridicat din intervalul 8-10 februarie, culturile de toamnă au reluat vegetaţia. Rrezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culturi de toamnă în aceasta perioada au fost aproape de normă  şi au constituit în stratul arabil al solului, în fond, 25-40 mm, iar în stratul de sol cu grosimea de un metru 100-160 mm.

În rezultatul scăderii temperaturii medii zilnice a aerului  pînă la 3C căldură şi mai jos, în 16 februarie vegetaţia culturilor de toamnă s-a întrerupt. Pe parcursul lunii februarie culturile pomicole şi viţa de vie s-au aflat în stare  de repaus vegetativ.

            Scăderea temperaturii aerului în perioada 24-25 februarie pe o mare parte a teritoriului republicii în general pînă la 14-18C frig, iar izolat pînă la 20-24C frig în prezenţa învelişului de zăpadă cu grosimea de 5-20 cm n-a provocat vătămări la culturile de toamnă. Aceste temperaturi joase au fost suportate fără urmări negative şi de către culturile multianuale. În timpul intensificării treptate şi lente a frigului, soiurile tehnice rezistente de viţă de vie (Riesling, Sauvignon, Traminer, Chardonnay, Moldova etc.) pot suporta temperaturi de pînă la 25-27C frig, iar cele mai puţin rezistente (preponderent soiurile de masă) pînă la 20-23C frig.

Temperatura minimă a solului la adîncimea  nodului de înfrăţire (3 cm) a culturilor de toamnă în luna februarie a scăzut pînă la 1-6C frig, fiind cu mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15C).