Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2007-2008

 

            Sezonul de iarnă 2007-2008 în Republica Moldova a fost cald şi în fond cu deficit de precipitaţii. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0º (adică începutul iernii meteorologice) s-a semnalat la 12-13 decembrie, fiind  în raioanele de nord ale republicii cu 14 zile mai tîrziu faţă de data medie multianuală, iar în raioanele centrale şi de sud în limitele termenilor obişnuiţi. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului în teritoriu a constituit de la 1,0º frig (SM Briceni) pînă la 0,6º căldură (SM Bravicea), fiind mai ridicată faţă de normă cu 1,2-2,5º şi se semnlează în medie o dată în 3-5 ani. Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit 21ºC frig (ianuarie, SM Codrii). Maxima absolută a atins 20ºC căldură (februarie, SM Bravicea, Dubăsari, Bălţata, Tiraspol, Comrat, Ceadîr-Lunga), ceea ce se semnlează în medie o dată în 15-20 ani

            Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul iernii pe o mare parte a teritoriului a constituit 38 - 90 mm (sau 45-90% din normă). Doar izolat în raioanele centrale şi de sud suma lor a atins 100 -  110 mm (sau 100-120% din normă).

            Pe 11 decembrie aproape pretutindeni s-a format învelişul de zăpadă şi s-a menţinut în fond pînă la 22 ianuarie. Grosimea medie maximă decadică a lui a constituit 4-19 cm.

            Pe parcursul sezonului de iarnă s-au semnalat ceţuri, geţuş, fenomene de chiciură şi polei, viscole, intensificări ale vîntului de pînă la 24 m/s (ianuarie, SM Briceni).

           Fenomenele meteorologice stihinice s-au semnalat sub formă de ninsori puternice, cînd în timp de  12 ore au căzut 20-23 mm de precipitaţii (decembrie, PH Chişinău, r. Bîc, PA Căuşeni), depuneri de chiciură şi polei cu diametrul de pînă la 38 mm (ianuarie, SM Cahul).

           Iarna anului 2007-08 în comparaţie cu iarna precedentă a fost cu 2-2,5ºC mai rece şi similară după cantitatea precipitaţiilor căzute. An analog după regimul de temperatură este anul 2005.

           Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, în perioada de iarnă din a.2007-2008, culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Condiţiile pentru iernarea lor (decembrie-februarie) au fost satisfăcătoare.

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire (3 cm) la culturile de toamnă în decursul iernii a scăzut pînă la 1-6C frig, fiind mult mai ridicată faţă de valoarea   critică (-15C).

             Pe parcursul  perioadei de iarnă  adîncimea  de  îngheţ  a solului  a oscilat  de  la 10 pînă  la 25 cm (ianuarie). La sfîrşitul lunii februarie solul s-a dezgheţat complet.

Pentru aprecierea stării culturilor de toamnă, pomicole şi a viţei de vie în perioada iernatului, la 25 ianuarie şi 20 februarie a.c., Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea lor.

            Rezultatele creşterii au demonstrat că iernarea a decurs bine  - peirea culturilor de toamnă în fond a fost minimă, doar  izolat, acolo unde culturile de toamnă s-au aflat în fazele răsărire şi formarea frunzei a 3-a, peirea lor a constituit 1-4%, fiind mai mică decît cea naturală (10%). 

             În o mare parte a plantaţiilor pomicole, peirea mugurilor florali a fost minimă şi a constituit doar 2-10 %  şi  n-a depăşit norma naturală (15%).

Rezultatele creşterii coardelor de viţă de vie au arătat că peirea ochiurilor în fond a fost minimă, doar izolat ea a constituit 5-10 % (norma naturală - 20%).

Pe întreg teritoriul republicii, în intervalul 24-26 februarie, din cauza regimului termic ridicat s-a înregistrat reluarea vegetaţiei la culturile de toamnă, fiind în fond cu o lună mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.  Culturile de toamnă se află predominant în faza de înfrăţire, izolat formarea frunzei a treia.  Starea culturilor de toamnă este bună şi satisfăcătoare.

           În unele raioane din sudul republicii la culturile pomicole s-a semnalat începutul înmuguririi.

 

                        Şef CMşiPC               T. Bugaeva

                        Şef CPA                    T. Mironova