Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2008-2009

 

            Sezonul de iarnă 2008-2009 în Republica Moldova a fost cald şi cu precipitaţii. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºÑ (adică începutul iernii meteorologice) în raioanele din  nordul şi centrul republicii s-a semnalat la 13 decembrie, în cele din sud pe 25 decembrie, fiind cu 7-14 zile mai tîrziu faţă de data medie multianuală. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului în teritoriu a constituit de la 1,0ºÑ frig (SM Soroca) pînă la 1,5ºÑ căldură (SM Cahul), fiind mai ridicată faţă de normă cu 1,8-3,1ºÑ. Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului în teritoriul republicii a constituit 19ºC frig (ianuarie, SM Bălţi). Maxima absolută a atins 18,9ºC căldură (5 decembrie, SM Ceadîr-Lunga), fiind cu 0,3 ºÑ mai înaltă faţă de maxima absolută înregistrată în luna decembrie pentru toată perioada de observaţii instrumentale.

Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul iernii pe o mare parte a teritoriului republicii a constituit 75 - 145 mm (sau 85-150% din normă). Doar în unele raioane suma lor a atins 150 - 180 mm (sau 160-185% din normă). Cea mai mare cantitate zilnică de precipitaţii a constituit 38-40 mm (februarie, PH Ungheni, SM Corneşti).

            Învelişul de zăpadă aproape pretutindeni s-a menţinut din 24 decembrie pînă în 19 ianuarie, izolat şi în decada a treia a lunii februarie. Grosimea maximă a lui în unele zile a atins în teritoriu 17 cm (SM Corneşti).

            Pe parcursul sezonului de iarnă s-au semnalat ceţuri, pe drumuri geţuş, fenomene de chiciură şi polei, viscole, intensificări ale vîntului de pînă la 20 m/s.

            Iarna anului 2008-09 în comparaţie cu iarna precedentă a fost similară după regimul de temperatură, dar precipitaţii au căzut cu 10-80 mm mai mult.

            Condiţiile pentru iernarea culturilor de toamnă şi plantaţiilor multianuale în perioada de iarnă 2008-2009 au fost satisfăcătoare.

            Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire (3 cm) a culturilor de toamnă pe parcursul iernii a scăzut pînă la 1-6C frig, fiind mult mai ridicată faţă de valoarea critică (15C frig).

            Vremea anomal caldă în prima decadă a lunii decembrie a contribuit la vegetaţia  culturilor de toamnă. S-a semnalat creşterea slabă a plantelor în lungime (1-2 cm) şi la situaţia din 10 decembrie, înălţimea culturilor de toamnă a constituit în fond 10-25 cm. La plantele înfrăţite s-au format în fond 12 tulpini. Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului în 13 decembrie pînă la 3C căldură şi mai jos  a provocat întreruperea vegetaţiei culturilor de toamnă, fiind în fond cu 3 săptămîni mai tîrziu faţă de termenii obişnuiţi.

            Culturile de toamnă în o mare parte a lunii ianuarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ, doar în ultimele 5 zile ale lunii din cauza regimului termic mai ridicat ele au reluat vegetaţia.

            În prima decadă a lunii februarie a continuat vegetaţia culturilor de toamnă. Pe o mare parte a teritoriului republicii a continuat înfrăţirea culturilor de toamnă, la semănăturile mai tîrzii s-a semnalat răsărirea şi apariţia frunzei a treia. Starea semănăturilor a fost satisfăcătoare. Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului mai jos de 3C căldură (12-14 februarie) a stopat vegetaţia culturilor de toamnă.

            Plantaţiile multianuale pe parcursul iernii s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

            Pentru aprecierea stării culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada iernatului, la 25 ianuarie a.c., Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi analiza lor.

            Rezultatele creşterii au demonstrat, că în prima jumătate a perioadei reci iernarea a decurs bine, peirea culturilor de toamnă în fond a lipsit, doar izolat peirea lor a constituit 1-4%, fiind mai mică decît norma naturală (10%). 

            În o mare parte a plantaţiilor cu culturi pomicole investigate pieirea mugurilor florali a fost minimă şi a constituit doar 1-4 % (norma naturală 15%).

            Rezultatele prealabile a creşterii lăstarilor viţei de vie au arătat, că pieirea ochiurilor în fond a fost minimă, doar izolat ea  a constituit 1-6 % (norma naturală  pînă la 20%).

 

Şef CMşiPC                        T. Bugaeva

Şef CPA                             T. Mironov