Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2011-2012

 

Sezonul de iarnă 2011-2012 în Republica Moldova a fost ușor mai rece decît în mod obişnuit şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu -2..-4º, fiind în fond mai scăzută faţă de normă cu 0,5-1,3º. După regimul termic iarna a fost variată. În luna decembrie temperatura medie lunară a aerului a depășit valorile normei cu 3-4, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10 ani. Începînd cu 26 ianuarie pe teritoriul republicii s-a stabilit un regim termic scăzut, care s-a menținut aproape pînă la de sfîrșitul sezonului.

În decursul primelor două decade ale lunii februarie pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme anomal de rece. Temperatura medie a aerului în această perioadă a fost cu 7-12C sub valorile normei, ceea ce se semnalează a treia oară pentru toată perioada de observaţii instrumentale.

Deosebit de rece a fost pe 2 şi 12 februarie, cînd în unele raioane din nordul ţării temperatura medie zilnică a aerului a scăzut pînă la -21,5..-24,1C, ceea ce se semnalează în această lună pentru prima dată în ultimii 50 de ani. Temperatura medie a aerului în luna februarie a fost cu 5-7º mai scăzută faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15 ani.

Temperatura   minimă   absolută  a  aerului  pe  parcursul   sezonului   de  iarnă  a constituit -32,0º (12 februaurie, SM Bălţi), plasîndu-se în teritoriul republicii pe locul 3 în șirul minimelor absolute anuale pentru toată perioada de observații instrumentale. Maxima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a atins valori de +17ºC  (decembrie, SM Cahul).

Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤ -15º pe parcursul sezonului a constituit  în teritoriu 10-17 zile (norma fiind de 4-11 zile), ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-10 ani (sezonul analog 1984-85). Numărul de zile cu temperatura minimă  a  aerului ≤ -20º  a constituit  în  teritoriu 2-10 zile (norma fiind de 1-4 zile), ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-15 ani.

Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤ -25º a constituit  în teritoriu 1-4 zile (norma fiind de o zi), ceea ce se semnalează în medie o dată în 15 ani. Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului  ≤ -30º a constituit  în teritoriu o zi (norma fiind de o zi), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20 ani. Sezon analog după numărul de zile cu temperatura aerului ≤ -20º,  ≤ -25º și ≤ -30º este sezonul anilor 2009-10.

Cantitatea  precipitaţiilor  căzute  în  decursul  sezonului  pe  90%  din  teritoriul  ţării  a  constituit 75-145 mm, sau 80-150% din normă. Doar în unele raioane din centrul ţării  suma lor a fost de pînă  la 50-70 mm (55-75% din normă).

Primul strat de zăpadă s-a format  pe 21 decembrie în raioanele extreme de nord, sud-est și de sud ale republicii, care ătre sfîrșitul lunii s-a topit. Stratul stabil de zăpadă s-a  stabilit pretutindeni în a doua jumătate a lunii ianuiarie și s-a menţinut pînă la sfîrșitul iernii. Însă în luna ianuiarie grosimea lui în jumătatea de nord a rerublicii pe platformele meteorologice în unele zile a constituit în fond 1-4 cm, în jumătatea de sud 9-14 cm. Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice s-a semnalat în decursul primelor două decade ale lunii februarie și a constituit în unele zile în fond 25-50 cm, ceea ce în sezonul de iarnă se semnalează în medie o dată în 5-15 ani. Cea mai mare grosime a stratului de zăpadă s-a înregistrat la PAM Edineţ 71 cm, PAM Donduşeni 63 cm, PH Bîrlădeni 62 cm, PAM Ocniţa 60 cm, ceea ce iarna se semnalează în medie o dată în 20 ani.

Pe parcursul sezonului de iarnă s-au semnalat ceţuri, ninsori, viscole, depuneri de chiciură şi polei cu diametrul de pînă la 18 mm, intensificări ale vîntului în rafale de pînă la 19 m/s, pe drumuri geţuş. Ninsorile abundente din luna februarie au creat dificultați în circulația transportului auto.  

S-a semnalat și un fenomen meteorologic stihinic sub formă de depuneri de polei cu diametrul de pînă la  34 mm (februarie, SM Ceadîr-Lunga), ceea ce se semnalează în medie o dată în 10 ani.

Comparativ cu iarna anului 2010-11 temperatura medie a aerului și cantitatea de precipitaţii în sezonul curent au fost analogice.

În prima jumătate a iearnii 2011-2012 condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie au fost în fond satisfăcătoare. În ultimile 5 zile ale lunii ianuarie și pe parcursul primelor două decade ale lunii februarie. din cauza temperaturilor scăzute ale aerului, condițiile pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie au fost nefavorabile.

Datorită regimului termic ridicat în cea mai mare parte a lunii decembrie culturile de toamnă au vegetat slab. La începutul decadei a treia din cauza scăderii temperaturii medii zilnice a aerului pînă la 0..-3C vegetaţia culturilor de toamnă s-a întrerupt. La situaţia din 20 decembrie a 2011 pe 50% din teritoriul republicii culturile de toamnă s-au aflat în fază de răsărire, pe 40% din teritoriu în faza apariţiei frunzei a treia, iar pe 10% din teritoriu s-a semnalat înfrăţirea slabă a plantelor. Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii a scăzut pînă la -5..+1C, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15C). Plantaţiile multianuale pe parcursul lunii s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Culturile de toamnă şi cele multianuale  pe parcursul lunii ianuarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) în jumătatea de nord a ţării a scăzut pînă la -5..-10C, în cea de sud pînă la -1..-7C, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15C).

Scăderea temperaturii minime a aerului în decada a treia  pînă la -17..-20C şi grosimea neînsemnată a stratului de zăpadă (mai puţin de 5 cm) pe o mare parte a teritoriului republicii a creat condiţii nefavorabile pentru iernatul culturilor de toamnă şi plantaţiilor multianuale.

Culturile de toamnă şi cele multianuale pe parcursul lunii februarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) în teritoriu a scăzut în fond pînă la -4..-10C, fiind mai ridicată faţă de valorile critice (-15C), izolat în raioanele din nordul şi centrul ţării pînă la -13..-14C.

Scăderea temperaturii minime a aerului în luna februarie pînă la -20..-32C a creat condiţii nefavorabile pentru iernatul culturilor de toamnă preponderent în raioanele din jumătatea de nord a ţării, unde grosimea stratului de zăpadă a fost de pînă la 5 cm, totodată, mai puţin favorabile pentru iernarea viţei de vie şi anumitor culturi pomicole (cais şi piersic).

În scopul aprecierii stării de iernare a culturilor de toamnă Serviciul Hidrometeorologic de Stat pe 20 februarie a.c., a investigat semănăturile de toamnă pe tot teritoriul republicii, cu extragerea monoliţilor pentru creşterea plantelor şi analiza viabilităţii lor.

Rezultatele creşterii culturilor de toamnă în condiţii de laborator au demonstrat următoarele:

pe 65% din teritoriul republicii, unde semănăturile de toamnă s-au aflat în fazele de răsărire, formarea frunzei a treia, începutul înfrăţirii, iar grosimea stratului de zăpadă a fost de 10-20 cm, pierderile de plante au constituit 3-10% (norma naturală);

pe 20% din teritoriul ţării, unde semănăturile de toamnă, de asemenea, s-au aflat în fazele de răsărire, formarea frunzei a treia, începutul înfrăţirii, dar grosimea stratului de zăpadă a fost de pînă la 5 cm, pierderile de plante au constituit 15-30%;

pe 15% din teritoriul ţării, unde semănăturile de toamnă au intrat în iarnă în fazele de încolţire a boabelor şi începutul răsăririi, pierderile de plante sunt cele mai mari şi constituie în fond 50-80%, izolat plantele vii lipsesc totalmente;

izolat în raioanele din nordul ţării, unde grosimea stratului de zăpadă a constituit mai mult de 50 cm, s-a semnalat putrezirea seminţelor, cu pierderi de pînă la 10-15%.

 

 

Şeful CMMC              T. Bugaeva

Şeful CMA                T.Mironova