Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2013-14

 

Sezonul de iarnă 2013-14 în Republica Moldova a fost în general mai cald ca de obicei şi cu deficit de precipitații pe o mare parte a teritoriului. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0º (începutul iernii meteorologice) s-a semnalat pe 3 decembrie ceea ce în raioanele din centrul și sudul țării cu 6-10 zile mai devreme de datele medii multianuale, iar în cele de nord în termenele apropiate de cele obișnuite.

Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit -0,2..-1,6º, fiind cu 0,7-1,7º mai ridicată faţă de normă, semnalîndu-se în medie o dată în 2-3 ani. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decursul primelor două decade a lunii ianuarie, cînd temperatura medie a aerului a fost cu 5-6C mai ridicată față de valorile normei și se înregistrează în medie o dată în 15 ani. Însă în decursul decadei a treia a lunii ianuarie pe teritoriul țării s-a semnalat vreme anomal de rece. Temperatura medie decadică a aerului a fost cu 5,1-7,1C mai scăzută față de normă, semnalîndu-se în medie o dată în 5-8 ani..

Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit -27ºC (februarie, SM Bălțata), ceea ce în timpul iernii în raioanele centrale ale țării se semnalează în medie o dată în 7-10 ani. Maxima absolută a atins +14ºC (decembrie, SM Ceadîr-Lunga).

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 65% din teritoriul ţării a constituit 47-70 mm (50-75% din normă). În restul teritoriului suma lor a atins 75-95 mm (80-100% din normă).  Precipitaţiile s-au semnalat predominant în luna ianuarie, cînd pe parcursul lunii au căzut în fond 35-65 mm (130-245% din normă).  În lunile decembrie și februarie s-a semnalat deficit semnificativ de precipitații suma lor lunară nu a depășit 1-18 mm (5-50% din normă).

Învelișul de zăpadă pe teritoriul țării s-a stabilit pretutindeni pe 21-22 ianuarie și s-a menţinut în fond pînă în prima jumătate a lunii februarie. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a atins în unele zile 29 cm (SM Ștefan-Vodă).

În perioada 19 ianuarie 6 februarie pretutindeni s-au semnalat depuneri de polei cu diametrul în fond de pînă la 1-18 mm. Izolat diametrul lui maximal a atins 24 mm (SM Chișinău) 27 mm (SM Tiraspol), ceea ce se consideră fenomen meteorologic stihinic și este posibil în teritoriu în medie o dată în 2-3 ani. Durata fenomenului meteorologic stihinic s-a egalat corespunzător cu 188 de ore și 132 de ore, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani.

Poleiul puternic, ninsorile abundente și izolat intensificări ale vîntului au cauzat pe teritoriul țării deteriorarea obiectelor economiei naționale, deconectarea localităților de la sursele de energie electrică și troienirea drumurilor.

De asemenea, pe parcursul sezonului de iarnă s-a semnalat și fenomen hidrometeorologic stihinic sub formă de vînt puternic cu viteza maxima de pînă la 27 m/s (10 decembrie, MS Leova).

Comparativ cu  iarna anului 2012-13, acest sezon a fost cu 0,5-1,0ºC mai cald, iar precipitaţii au căzut considerabil mai puține (cu 40-150 mm). Sezon analog după regimul termic este 2007-08.

Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă 2013-14 au fost în fond favorabile.

Culturile de toamnă în luna decembrie s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ, doar în unele zile în orele diurne ele au vegetat slab.

Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului la începutul lunii decembrie pînă la +3C și mai jos a condus la întreruperea vegetației la culturile de toamnă pe întreg teritoriul țării, fiind în fond cu 10 zile mai tîrziu față de termenele obișnuite.

La momentul încetării vegetației pe 70% din teritoriul țării culturile de toamnă s-au aflat în faza înfrățirii, pe 30% în faza frunzei a treia. Înălțimea plantelor în dependență de faza de dezvoltare a variat în fond între 10 și 25 cm. Numărul de plante pe 1m² a constituit în fond 250-650, iar numărul tulpinilor formate 400-1145. La plantele înfrățite s-au format în medie 1,5-3,0 tulpini. Starea semănăturilor a fost în general bună, izolat satisfăcătoare.

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrățire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii a scăzut pînă la 0..-6C, fiind mult mai ridicată față de valorile critice (-15C).

În cea mai mare parte a lunii solul nu a fost înghețat sau adîncimea de îngheț nu a depășit 2-12 cm.

Culturile de toamnă pe parcursul lunii ianuarie s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ, doar în unele zile din prima și a doua decadă în orele diurne ele au vegetat slab.

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrățire a culturilor de toamnă (3 cm) a scăzut pînă la 0..-5C, fiind mult mai ridicată față de valorile critice (-15C).

În o mare parte a lunii solul în general nu a fost înghețat, doar în unele zile adîncimea de îngheț a solului a variat de la 2 pînă la 12 cm. În sîrșitul lunii adîncimea de îngheț a solului a constituit în fond 1-15 cm, izolat 18-24 cm.

Culturile de toamnă pe parcursul lunii februarie s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ. Din cauza regimului termic ridicat la începutul decadei a treia a lunii februarie izolat pe teritoriul țării s-a înregistrat vegetația slabă a culturilor de toamnă.

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrățire a culturilor de toamnă (3 cm) a scăzut pînă la 0..-5C, fiind mult mai ridicată față de valorile critice (-15C).

În  prima  jumătate  a  lunii  grosimea  de  îngheț  a solului a constituit în fond 15-20 cm, izolat 7-10 cm. În  a  doua  jumătate a  lunii  solul  a  fost în fond dezghețat, doar în unele zile a înghețat pînă la 1-2 cm.

Pentru  evaluarea  stării  de iernare  a  culturilor  de  toamnă, pomilor   fructiferi  și   viței  de  vie, pe 10 februarie a.c. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creșterea și analiza lor.

Rezultatele creșterii au demonstrat, că iernarea culturilor de toamnă, pomicole și viței de vie a decurs în fond bine.

Pieirea culturilor de toamnă în fond nu s-a depistat, doar izolat pieirea lor a constituit 2-4%, ceea ce n-a depășit norma naturală (10%).

Pe o mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale pieirea mugurilor florari a constituit 1-15%, ce nu a depășit norma naturală, în unele raioane din nordul țării pieirea lor a înregistrat 20-30%.

Rezultatele creșterii lăstarilor viței de vie au demonstrat, că pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, pieirea ochiurilor la vița de vie în general nu s-a observat, doar izolat ea a constituit 3-17%, ceea ce nu a depășit norma naturală (20%).

 

 

Şef CMC     T. Bugaeva

 Şef CMA     T. Mironova