Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2014-15

 

Sezonul de iarnă 2014-15 în Republica Moldova a fost scurt şi cald. Începutul iernii meteorologice (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0º) s-a semnalat în fond pe 27 decembrie (cu 2 săptămîni mai  tirziu  faţă  de  datele  medii  multianuale),  iar  sfîrșitul în  fond  19-20  februarie  (cu 3 săptămîni mai devreme ca de obicei).

Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit -0,8..+0,5º, fiind cu 1,2-2,5º mai ridicată faţă de normă, semnalîndu-se în medie o dată în 3-5 ani. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decada a treia a lunii ianuarie și februarie, cînd temperatura medie a aerului a fost cu 5,0-6,5C mai ridicată față de valorile normei și se înregistrează în medie o dată în 10 ani.

Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit  pe teritoriu -24,6º (8 ianuarie, SM Ceadîr-Lunga), ceea ce în raioanele din sudul țării în timpul iernii se înregistrează în medie o dată în 15 ani.

Maxima absolută a atins +15,1º (24 decembrie, SM Fălești), ceea ce în decada a treia a lunii decembrie se semnalează în medie o dată în 10 ani.

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 60% din teritoriul ţării a constituit 70-120 mm (80-120% din normă), doar izolat în raioanele de sud suma lor a atins 125-132 mm (135-140% din normă).  Însă în unele raioane din nordul țării (pe 30% din teritoriu) au căzut 47-65 mm (45-75% din normă).

Stratul de zăpadă pe o mare parte a teritoriului a fost înstabil. Pretutindeni el s-a stabilit pe 29 decembrie și s-a menţinut în fond pînă în prima jumătate a lunii ianuarie, doar în raioane de sud pînă la sfîrșitul lunii. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a atins 29 cm (SM Leova). În unele raioane stratul de zăpadă s-a semnalat de asemenea în prima decadă a lunii decembrie și în prima jumătate a lunii februarie.

În timpul iernii s-a înregistrat fenomen meteorologic stihinic sub formă de ninsori abundente: pe 29 decembrie izolat în raioanele din centrul și de sud ale țării  în decursul a 12 ore au căzut 20-30 mm de precipitaţii. Ninsorile puternice au fost însoţite de intensificări ale vîntului de pînă la 16-21 m/s, izolat de viscol. În rezultatul transportării zăpezii în jumătatea de sud a ţării pe drumuri s-au format troiene, fapt ce a creat condiţii extrem de nefavorabile pentru traficul rutier.

De asemenea, pe parcursul sezonului de iarnă s-au semnalat ceaţă, depuneri de chiciură şi polei cu diametrul de pînă la 9 mm, intensificări ale vîntului de pînă la 22 m/s, viscol, pe drumuri gheţuş.

Comparativ cu iarna anului 2013-14, acest sezon a fost cu 0,5-1,0ºC mai cald, iar precipitaţii au căzut mai multe (cu 20-50 mm). Sezon analog după regimul termic este 2008-09.

Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă 2014-15 au fost în fond favorabile. Plantaţiile multianuale pe parcursul iernii s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Culturile de toamnă în decursul lunii decembrie s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ, doar în unele zile, în orele diurne, ele au vegetat slab.

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrățire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii decembrie a scăzut pînă la -1..-7C, fiind mult mai ridicată față de valorile critice (-15C).

Grosimea stratului de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă către sfîrșitul lunii decembrie în o mare parte a teritoriului țării a constituit 3-18 cm, izolat, preponderent în raioanele de sud 23-35 cm.

În cea mai mare parte a lunii decembrie solul nu a fost înghețat. La situația din 31 decembrie pe arii extinse adîncimea de îngheț a solului a constituit 1-12 cm. Izolat, îndeosebi în raioanele din sudul țării, unde grosimea stratului de zăpadă a constituit 20 cm și mai mult, solul nu era înghețat.

În decursul lunii ianuarie culturile de toamnă s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ, doar la sfîrșitul lunii în unele zile, în orele diurne, ele au vegetat slab. Către sfîrșitul lunii stratul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă a lipsit.

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrățire a culturilor de toamnă (3 cm) a scăzut pînă la -1..-7C, fiind mult mai ridicată față de valorile critice (-15C).

În prima jumătate a lunii pe o mare parte a teritoriului țării s-a înregistrat înghețarea solului în fond pînă la 1-18 cm, izolat, îndeosebi în raioanele din nordul țării 20-30 cm. Spre sfîrșitul lunii solul s-a dezghețat.

În o mare parte a lunii  februarie culturile de toamnă s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Doar la începutul lunii februarie și în cea mai mare parte a decadei a treia, din cauza regimului termic ridicat pe o mare parte a teritoriului țării s-a semnalat vegetaţie slabă a culturilor de toamnă

Către sfîrșitul lunii stratul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă a lipsit.

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrățire a culturilor de toamnă (3 cm) a scăzut pînă la -1..-8C, fiind mult mai ridicată față de valorile critice (-15C).

În prima jumătate a lunii pe o mare parte a teritoriului țării s-a înregistrat înghețarea solului în fond pînă la 5-25 cm, în unele raioane solul nu a fost înghețat. Către sfîrșitul lunii solul pretutindeni s-a dezghețat.

Pentru valuarea stării de iernare a culturilor de toamnă, pomilor  fructiferi și viței de vie, pe 23 februarie a.c. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creșterea și analiza lor.

Rezultatele creşterii culturilor de toamnă au demonstrat că procesul de iernare a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă în general nu s-a depistat. Izolat pieirea lor a constituit 1-3%, fiind mai jos decât norma naturală (10%).

Pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale nu s-a înregistrat pieirea mugurilor florali, doar local pieirea lor a constituit 3-15%, ce nu a depăşit norma naturală (15%).

Rezultatele creşterii lăstarilor viţei de vie au demonstrat, că în cea mai mare parte a teritoriul cercetat, pieirea ochiurilor la soiurile tehnice de viţă de vie în fond nu s-a observat, izolat a constituit doar 3-15%, fiind sub norma naturală (20%).

 

 

Şef CMC     T. Bugaeva

 Şef CMA     T. Mironova