BULETIN LUNAR

 REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul

Republicii Moldova în luna FEBRUARIE,  2009

           Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.

Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul condiţiilor  meteorologice

           În luna februarie pe teritoriul republicii s-a semnalat în fond vreme caldă, cu precipitaţii.

           Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a fost cu 2,5-3,5°C mai ridicată faţă de normă şi a constituit 0,4°C frig – 1,8°C căldură.

           Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 10°C frig.

           Temperatura maximă a urcat pînă la 16°C căldură.

           Suma precipitaţiilor căzute pe o mare parte a teritoriului republicii s-a egalat în fond cu 30-60 mm (90-175% din normă), izolat 20-25 mm (55-85 % din normă). În decada a doua a lunii februarie, preponderent în partea de nord a republicii, s-a semnalat stratul de zăpadă.

           Factorii meteorologici au contribuit la dispersia nocivelor şi s-a menţinut situaţie ecologică favorabilă. În unele perioade temperaturile relativ înalte, vîntul slab şi ceaţa au contribuit la acumularea nocivelor în depresiuni şi de-a lungul traseelor auto. În aceste zile s-a înregistrat majorarea nivelului poluării aerului  privind separat nocivele, cu depăşirea CMA (concentraţiilor maxime admisibile). Inversiunea termică de la suprafaţa terestră şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul 5 zile în mun. Bălţi; 1-2 zile în mun. Chişinău şi or. Rîbniţa, şi au contribuit la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. Pe parcursul a  2 zile    s-a înregistrat inversiune termică ridicată, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte. Ceaţa, care s-a semnalat în decursul a 6-7 zile în mun. Tiraspol şi Chişinău, 3-5 zile în mun. Bălţi şi or. Rîbniţa, de asemenea, a contribuit la poluarea aerului atmosferic. În luna februarie, comparativ cu luna ianuarie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat de 3 ori în mun. Tiraspol, s-a redus neînsemnat - în mun. Bălţi şi or. Rîbniţa, şi a rămas la acelaşi nivel în mun. Bender.

           Poluare ridicată a aerului  atmosferic în  medie pe oraş nu s-a semnalat.

           Privind separat nocivele un nivel sporit al poluării aerului cu fenol s-a înregistrat în data de 9 februarie, în mun. Tiraspol.

           În scopul reducerii nivelelor maxime  de  poluare  au fost transmise 10 avertismente pericol gradul 1, dintre care pentru mun. Bălţi – 4 avertismente şi pentru  mun. Chişinău şi or. Rezina – cîte 3 avertismente.

           Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 5 ingredienţi (suspensii solide, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi fenol) la 6 posturi staţionare de observaţii.

           În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie  zilnică  sanitară  pe parcursul a 2 zile cu suspensii solide şi cîte 1 zi cu   dioxid de   azot şi fenol.

•  concentraţia  maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 5 zile cu maxima 0,8 mg/mc (1,6 CMA) pentru suspensii solide, timp de 10 zile cu maxima 0,12 mg/mc (1,4 CMA) pentru dioxid de azot.

           Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 2,26.

            Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii.

           În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie  zilnică  sanitară  în decursul a 13 zile pentru suspensii solide, 1 zi pentru dioxid  de  azot şi 17 zile pentru formaldehidă;

•  concentraţia  maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce au  constituit - 0,2 mg/mc (1,3 CMA) pentru suspensii solide şi pentru formaldehidă - 0,006 mg/mc (2,0 CMA).

Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 3,25.

           Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma  medie  zilnică  sanitară  în decursul a 4 zile pentru suspensii solide, 5 zile pentru fenol şi 1 zi pentru formaldehidă;

•  concentraţia  maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 2 zile cu maxima   0,8 mg/mc (1,6 CMA)  pentru suspensii solide şi timp de 4 zile pentru fenol cu maxima - 0,027 mg/mc (2,7 CMA).

Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 2,42.

           Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform a 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot,) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•          norma  medie  zilnică  sanitară  în decursul a 5 zile pentru suspensii solide.

           Valorile maxime ale concentraţiei medii lunare cît şi cele maxime momentane n-au depăşit valorile CMA.

Indicele complex al poluării aerului (IPA₄) a constituit 1,51.

           Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii.

           În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•   norma  medie  zilnică  sanitară în decursul a 13 zile pentru formaldehidă.

•  concentraţia  maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce au  constituit  0,004 mg/mc (1,3 CMA) pentru formaldehidă.

Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 2,61.

           s.Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 14 parametri,  inclusiv 9 poluanţi atmosferici (oxizii de azot,  dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii totale,   PM-10) şi 5 parametri meteorologici (temperatura atmosferică, direcţia şi viteza vîntului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică). În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor medii diurne pentru ozonul troposferic - 26 depăşiri, pentru PM-10 - 1 depăşire şi 3 depăşiri  pentru NH₃.

Indicele complex al poluării aerului (IPA₉) a constituit 5,09.

       Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.

Situaţia  radiologică conform echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama

           În luna februarie monitoringul radiologic s-a exercitat în  18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama  s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 7 mR/h, max = 23 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:

•  la Nord (staţiile Briceni, Soroca, Camenca, Bălţi, Rîbniţa, Mateuţi, Făleşti) în limitele: minima 4 mR/h (st. Mateuţi), maxima 18 mR/h (st. Bălţi), media constituind 16 mR/h.

•  în centru (staţiile Corneşti, Bravicea, Dubăsari, Chişinău, Bălţata, Bender, Tiraspol) în limitele: minima 7 mR/h şi maxima 23 mR/h ambele (st. Chişinău), media constituind 17 mR/h.

•   la Sud (staţiile Ştefan Vodă, Leova, Comrat, Cahul) în limitele: minima 8 mR/h (st. Ştefan Vodă), maxima 17  mR/h (st. Comrat ), media constituind 14 mR/h.

           În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 4 – 23 μR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h.) n-au fost înregistrate. Aceste valori nu prezintă pericol pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

  Nivelul poluării  solului

            Conform Programului de monitoring asupra nivelului de poluare a solului în perioada de referinţă   s-au efectuat investigaţii de determinare a pesticidelor organoclorurate în solul :

1.  cîmpurilor  agricole a  s. Sarata Nouă, r-nul Leova, de unde au  fost prelevate  şi analizate 10 probe de sol. Rezultatele obţinute denotă că poluarea solului cu pesticide organoclorurate  - DDT (diclordifeniltricloretan) ce reprezintă suma metaboliţilor  DDT, DDE (diclordifenildicloretilen) şi diclordifenildiclormetilmetan (DDD) a  fost depistată în una din probele investigate, ce a înregistrat conţinutul maxim  0,2091 mg/kg (2,09 CMA). Poluarea solului cu  HCH (hexaclorciclohexan) - suma izomerilor alfa, beta şi gama şi poluarea cu HCB (hexaclorbenzen) în punctul  menţionat n-a fost înregistrată. Conţinutul maxim a constituit pentru suma HCH – 0,0001 mg/kg (0,001 CMA) şi 0,0001mg/kg (0,003 CMA) pentru HCB.

2.  din preajma depozitelor de pesticide a s. Hansa, r-nul Ialoveni au fost prelevate şi analizate 12 probe de sol. În rezultatul analizelor s-a constatat poluarea solului cu HCH (suma izomerilor alfa, beta, gama) în 2 probe de sol, care au înregistrat conţinutul de 2,6438 mg/kg (26,44 CMA) şi 0,7019 mg/kg (7,02 CMA). Poluarea solului cu DDT (suma metaboliţilor DDT,  DDE şi DDD) a  fost înregistrată în 7 probe, unde conţinutul a variat de la 0,1504 mg/kg (1,50 CMA) pînă la 2,0540 mg/kg (20,54 CMA), iar în proba colectată la distanţa de 10 m de la  depozit, în direcţia vest şi adîncimea 0-10 cm a  fost depistată poluare înaltă  cu conţinutul 9,3858 mg/kg (93,86 CMA).  

 Calitatea  apelor de suprafaţă

           Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 8 rîuri şi 3 bazine de acumulare, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O₂, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici şi metalele, etc.).

           Rezultatele obţinute în baza investigaţiilor denotă următoarele depăşiri ale CMA (concentraţiilor maxime admisibile) în probele de apă analizate:

            Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în rîurile mari şi în bazinele de pe cursul lor nu s-au înregistrat cazuri de poluare înaltă (PÎ) şi/sau extrem de înaltă (PEÎ).

În rîurile mici cele mai înalte valori s-au înregistrate pentru:

•    ioni de amoniu 47,4 CMA–PÎ, în r.Bîc, secţiunea mun.Chişinău, în aval, în data de 6.02.09;

•    nitriţi 7,4 CMA, în r.Bîc, secţiunea mun.Chişinău, în aval;

•    produse petroliere 2,6 CMA, în r.Ichel, secţiunea s.Goian.

•    detergenţi anioni - activi  2,4 CMA, în r.Ichel, secţiunea s.Goian

•    compuşii zincului 2,3 CMA, în r.Răut, secţiunea or.Orhei, în aval.

           Ceilalţi ingredienţi  n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.

                                                   Director               Valeriu CAZAC

Ex: G.Gîlcă

     766855

     10.03.09