BULETIN LUNAR

REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul

Republicii Moldova în luna NOIEMBRIE, a.2009.

                 Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.

Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul

condiţiilor  meteorologice

                 În decursul lunii noiembrie, a. 2009 pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme mai caldă ca de obicei şi cu insuficienţă de precipitaţii.

                Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată faţă de valorile normei cu 2,0 – 3,0°C şi a constituit 5,5 – 7,0°C căldură, ceea ce se semnalează  în medie o dată în  5-8 ani.

                 Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a atins valoarea de 20°C căldură. 

                 Temperatura minimă a aerului a înregistrat 6°C frig.        

                 Suma precipitaţiilor căzute în decursul lunii pe teritoriul republicii a constituit 4-23 mm (10-55 % din normă).

                 În luna noiembrie s-a semnalat vreme caldă şi uscată  în majoritatea zilelor. Temperaturile relativ înalte, mişcarea slabă a aerului în direcţia orizontală şi verticală, ceaţa au contribuit la acumularea nocivelor în depresiuni şi de-a lungul traseelor auto. În aceste zile s-a înregistrat nivelul poluării sporit privind separat nocivele, doar în unele perioade influenţa fronturilor atmosferice cu ploi slabe şi intensificarea vîntului au contribuit la dispersia nocivelor. Inversiune termică de la sol şi vînt slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a  9 - 11 zile în or. Rîbniţa şi mun. Bălţi, a            2 - 5 zile în mun. Tiraspol şi Chişinău, contribuind la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. Pe parcursul a 5 zile s-a semnalat inversiune termică ridicată, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte. Ceaţa, care s-a semnalat în decursul a 5-6 zile în mun. Chişinău şi Bălţi, a 9-10 zile în or. Rîbniţa şi mun. Tiraspol, de asemenea, a contribuit la poluarea aerului atmosferic de la sursele reci, iar pe parcursul a 5 zile în mun. Chişinău  şi 1 zi în mun. Tiraspol - de la sursele calde.

                 Situaţia ecologică s-a înrăutăţit în mun. Chişinău din motivul poluării atmosferei cu dioxid de azot.

                 În luna noiembrie, comparativ cu luna octombrie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a rămas la acelaşi nivel în toate urbele monitorizate.

                 Poluare ridicată a aerului atmosferic în medie pe oraş nu s-a semnalat.

                 Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu fenol în un. Tiraspol, în data de 16,17,23 şi 30 noiembrie.

                 În scopul reducerii nivelului înalt al  poluării aerului în luna noiembrie au fost transmise 16 avertismente pericol gradul 1, inclusiv pentru mun. Chişinău şi Bălţi cîte 6 avertismente,                      or. Rezina  – 4 avertismente.

                 Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 5 ingredienţi (suspensii solide, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi fenol) la 6 posturi staţionare de observaţii.

                 În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie  zilnică  sanitară  pe parcursul a 5 zile cu dioxid de azot şi 1 zi cu fenol;

•  concentraţia  maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare nu a înregistrat depăşiri;

•  concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 4 zile cu maxima 1,0 mg/mc (2,0 CMA) pentru suspensii solide, timp de 4 zile cu maxima 0,15 mg/mc (1,8 CMA) pentru dioxid de azot şi timp de 1 zi cu maxima 0,013 mg/mc (1,3 CMA) pentru fenol.

                 Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 1,98.

                 Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii.

                 În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară în decursul a 19 zile pentru suspensii solide,16 zile cu formaldehidă şi  3 zile pentru dioxid de azot;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare ce au constituit –0,2 mg/mc (1,3 CMA) pentru suspensii solide şi pentru formaldehidă - 0,006 mg/mc (2,0 CMA);

• concentraţia  maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane nu a înregistrat depăşiri.

                 Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 4,88.

                 Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie  zilnică sanitară  în decursul a 2 zile pentru suspensii solide, şi cîte 9 zile cu fenol şi formaldehidă;

• concentraţia  maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare ce a  constituit - 0,005 mg/mc (1,7 CMA) pentru fenol şi 0,009 mg/mc (3,0 CMA) pentru formaldehidă;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 1 zi cu maxima 0,10 mg/mc (1,2 CMA) pentru dioxid de azot  şi timp de 5 zile, cu maxima - 0,035 mg/mc   (3,5 CMA) pentru fenol.

                 Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 7,71.

                 Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma  medie  zilnică  sanitară  în decursul a 7 zile pentru suspensii solide;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare ce a  constituit - 0,2 mg/mc (1,3 CMA) pentru suspensii solide;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 1 zi cu maxima 7,0 mg/mc (1,4 CMA) pentru monoxid de carbon.

                 Indicele complex al poluării aerului (IPA₄) a constituit 2,17.

                 Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii.

                 În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară în decursul a 9 zile pentru formaldehidă;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare ce au constituit  0,004 mg/mc (1,3 CMA) pentru formaldehidă.

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 2 zile cu maxima 0,09 mg/mc (1,1 CMA) pentru dioxid de azot.

                 Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 2,47.

                 s. Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 12 parametri, inclusiv 6 poluanţi atmosferici (monoxid de azot, dioxid de azot, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii solide totale) şi 6 parametri meteorologici.

                 În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară în decursul a 4 zile pentru ozonul troposferic;

                 Concentraţia maximă admisibilă, atît pentru valorile medii lunare cît şi pentru valorile maxime momentane nu a înregistrat depăşiri.

                 Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 1,13.

                  Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.

Situaţia  radiologică

                 În luna noiembrie observaţii asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 7 mR/h, max = 21 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:                  

•  la Nord (staţiile Briceni, Soroca, Camenca, Bălţi, Rîbniţa, Mateuţi, Făleşti) în limitele: minima 3 mR/h (st. Mateuţi  ), maxima 19 mR/h (st. Bălţi), media constituind 15 mR/h.

•  în centru (staţiile Corneşti, Bravicea, Dubăsari, Chişinău, Bălţata, Bender, Tiraspol) în limitele: minima 7 mR/h şi maxima 21 mR/h (st. Chişinău), media constituind 16 mR/h.

•  la Sud (staţiile Ştefan Vodă, Leova, Comrat, Cahul) în limitele: minima 8 mR/h (st. Comrat), maxima 19 mR/h (st .Comrat, Cahul), media constituind 14 mR/h.

                 În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 3 – 21 mR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h) n-au fost înregistrate.                              

Nivelul poluării  solului

                 În scopul efectuării monitoringului sistematic asupra stării solului din cîmpurile agricole selectate pentru anul 2009 au fost analizate 110 probe de sol din comunele a 8 raioane: com. Ustia, r-nul Dubăsari; com. Chetrosu, r-nul. Drochia; com. Gura Camencii, r-nul Floreşti; com. Doina,      r-nul Cahul; com. Bardar, r-nul Ialoveni; com. Egorovca, r-nul Făleşti; com. Ratuş, r-nul Teleneşti;  com. Copăceni, r-nul Sîngerei, pentru a determina fosforul mobil.

                 Analiza datelor denotă că solul din cîmpurile agricole nu este poluat cu fosfor mobil iar conţinutul maxim constituie 66,1 mg/kg (0,33 CMA). Din punct de vedere a asigurării solului cu substanţe nutritive, asigurarea cu fosfor mineral (P₂O₅) în raioanele investigate variază de la foarte ridicată pînă la  foarte scăzută.

Calitatea  apelor de suprafaţă

                 Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 3 rîuri şi 2 bazine de acumulare, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O₂, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici şi metalele grele, etc.).

          Rezultatele obţinute în baza investigaţiilor denotă următoarele depăşiri ale CMA (concentraţiilor maxime admisibile) în probele de apă analizate: 

                  Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în probele colectate cele mai înalte valori s-au înregistrat pentru:

•  detergenţi anioni activi 1,8 CMA,

•   produse petroliere  2,2 CMA,

•  ioni de amoniu 61,3 CMA PÎ, r. Bîc, mun. Chişinău, secţiunea or. Sîngera, în aval;

•  nitriţi 6,85 CMA în r. Bîc secţiunea mun Chişinău, în amonte ;

                 Ceilalţi ingredienţi  n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.

Director                   Valeriu CAZAC

Ex: G.Gîlcă

      766855

     09.12.09