Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

din  toamna anului 2011.

 

Toamna anului 2011 a fost neomogenă după regimul termic şi cu deficit semnificativ de precipitaţii, ceea ce a condus la declanşarea secetei catastrofale care a afectat peste 80% din teritoriul ţării.

Tipul vremii de toamnă (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15C în direcţia scăderii ei) pretutindeni s-a stabilit pe 8-9 octombrie, ceea ce în raioanele din nordul ţării s-a înregistrat cu 25 zile mai tîrziu faţă de termenii obişnuiţi, iar în restul teritoriului cu 15-20 zile. Asemenea toamnă tardivă pentru raioanele din nordul ţării se semnalează în medie o dată în 15 ani, iar în restul teritoriului o dată în 5 ani.

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +8,9..+11,0º, fiind, în fond, în limitele normei sau izolat cu 1ºC mai ridicată.

Deosebit de caldă a fost luna septembrie, cînd  temperatura medie a aerului a depăsit valorile normei cu 1,9-3,4ºC și se semnalează în medie o dată în 10-20 ani. Începînd cu 9 octombrie vremea s-a răcit brusc și s-a stabilit  regim termic scăzut (în fond cu 2ºC față de valorile normei), care s-a menținut aproape pînă la sfîrșitul toamnei. Temperatura  maximă  a aerului  pe  parcursul   sezonului  a  urcat  pînă  la +34ºC (SM Tiraspol, Ștefan Vodă, Ceadîr-Lunga, septembrie), ceea ce în aceste puncte  se semnalează în medie o dată în 15 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la -10ºC (SM Bălţi, noiembrie).

Primele  îngheţuri  s-au  semnalat pe 3 octombrie. Intensitatea lor în aer a avut valori de pînă la -0,1º (SM Bălţi), la suprafaţa solului de pînă la -2º (SM Camenca), la înălţimea de 2 cm de pînă la -4º (SM Camenca).

Cantitatea  precipitaţiilor căzute în teritoriul republicii pe parcursul sezonului a constituit în fond 35-60 mm (30-55% din normă), ceea ce se semnalează  în medie o dată în 10 ani. Vremea foarte uscată s-a menținut și pe parcursul lunii noiembrie. În această lună precipitaţiile în fond au lipsit sau cantitatea lor izolat a constituit 1-3 mm, ceea ce pe 75% din teritoriul ţării se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

Pe parcursul toamnei în calitate de fenomen agrometeorologic stihinic s-a semnalat seceta catastrofală.  În perioada  1 august 8 octombrie  2011  pretutindeni s-a observat regim termic înalt (cu 2-2,5C mai ridicată faţă de normă) şi cu deficit semnificativ de precipitaţii (10-50% din normă), ceea ce a condus la declanşarea secetei catastrofale menționate, care a afectat peste 80% din teritoriul ţării. Astfel de regim termic ridicat şi insuficienţă considerabilă de precipitaţii în perioada menţionată din anul curent s-a înregistrat a doua oară pentru toată perioada de observaţii meteorologice instrumentale (an analog este 1952). Menţinerea îndelungată a vremii foarte uscate şi deficitul foarte mare de umezeală productivă în sol au provocat condiţii critice pentru semănatul şi dezvoltarea culturilor de toamnă. Dezvoltarea lor a avut loc cu întîrziere de 1,5 luni faţă de termenii obişnuiţi, fapt datorat semănatului în termeni tîrzii şi condiţiilor agrometeorologice nefavorabile. Astfel de caz, cînd culturile de toamnă pe 1/4 din terenurile semănate au intrat  în  iarnă  în  faza de  încolţire  a  boabelor, are loc în Republica Moldova pentru prima dată în ultimii 60 de ani.

Pe parcursul sezonului de toamnă s-au semnalat ceţuri, oraje, grindină, depuneri de chiciură şi polei, intensificări ale vitezei vîntului cu aspect de vijelie de pînă la 22 m/s (SM Soroca).

Comparativ cu toamna anului 2010, acest sezon a fost cu 0,5-1,5ºC mai rece şi cu precipitaţii considerabil mai puține (cu 100-140 mm). Analog după regimul termic este a. 2007, iar după regimul de precipitaţii a. 1994.

 

0C

 

 

Fig.1 Temperatura medie decadică. Chişinău

 

mm

 

 

Fig.2 Cantitatea de precipitaţii lunare. Chişinău
 

Conform datelor observaţiilor agrometeorologice condiţiile vremii în toamna respectivă au fost, în fond, favorabile pentru coacerea legumelor, fructelor şi a strugurilor, însă aceste condiţii meteorologice au fost foarte nefavorabile pentru efectuarea semănatutui culturilor de toamnă.

Condiţiile agrometeorologice pe parcursul lunii septembrie au fost în fond favorabile pentru acumularea zahărului şi coacerea fructelor şi a strugurilor. Totodată, deficitul de precipitaţii a creat condiţii mai puţin favorabile pentru creşterea în greutate şi acumularea zahărului la sfecla de zahăr. Din cauza rezervelor foarte scăzute de umezeală productivă în sol, care au fost observate pe o mare parte a teritoriului ţării, s-au creat condiţii nefavorabile pentru efectuarea lucrărilor de pregătire a terenurilor şi semănatul culturilor cerealiere de toamnă în termeni optimi.

La situaţia din 28 septembrie a.c., pe terenurile destinate pentru semănatul culturilor de toamnă, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe 90% din teritoriu au fost foarte scăzute şi au constituit 1-7 mm (5-25% din normă), izolat rezervele de umezeală productivă în sol au lipsit. În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 70% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în sol au constituit 10-50 mm (15-45% din normă), în restul teritoriului (30%) 60-95 mm (65-75% din normă).

La porumb către începutul lunii septembrie s-a semnalat coacerea deplină, la floarea-soarelui maturitatea de recoltare a semințelor. Pe parcursul lunii septembrie gospodările agricole au recoltat  floarea-soarelui, porumbul şi culturile legumicole. În a doua jumătate a lunii în raioanele din nordul republicii a început recoltarea sfeclei de zahăr.

În luna septembrie, de asemenea,  a continuat coacerea merelor, prunelor, nucelor şi a strugurilor. Gospodăriile agricole au efectuat strîngerea fructelor şi a soiurilor de struguri cu durată mijlocie de coacere.

Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale (80% din teritoriu) au constituit 15-45 mm (20-45% din normă), pe 20% din teritoriu 60-90 mm (70-95% din normă).

Condiţiile agrometeorologice în o mare parte a lunii octombrie au fost favorabile pentru terminarea recoltării culturilor agricole tîrzii.

 La începutul lunii octombrie din cauza regimului termic înalt, deficitului esenţial de precipitaţii şi rezervelor reduse de umezeală productivă în stratul arabil al solului, pe o mare parte a teritoriului ţării s-au menţinut condiţii nefavorabile pentru efectuarea semănatului şi răsărirea culturilor de toamnă. După o perioadă îndelungată şi uscată ploile abundente, căzute la sfîrşitul primei şi începutul  decadei a doua a lunii octombrie, au completat  rezervele de umezeală productivă în sol şi au îmbunătăţit condiţiile de efectuare a semănatului, creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă. Gospodăriile agricole au început semănatul în masă a culturilor cerealiere doar la începutul decadei a doua a lunii octombrie.

Regimul termic scăzut, semnalat în jumătatea a doua a lunii octombrie, a reţinut creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă.  Dezvoltarea culturilor de toamnă în fond a avut loc cu întîrziere de o lună faţă de termenii obişnuiţi.  La semănăturile cu  grîu de toamnă către sfîrşitul  lunii s-a semnalat în fond încolţirea seminţelor şi răsărirea plantelor, izolat apariţia frunzei a treia. Unele gospodării au continuat semănatul culturilor de toamnă.

La situaţia din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului  pe terenurile  cu  culturi  de  toamnă (pe 80% din teritoriu)  au  constituit 15-30 mm (80-130% din normă), pe 20% din terenuri 8-10 mm (45-60% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m (pe 60% din teritoriu)  rezervele  de  umezeală productivă  în sol au constituit 70-130 mm (85-135% din normă), în restul teritoriului (40%) 35-60 mm (45-65% din normă).

Începînd cu a doua jumătate a lunii octombrie, în plantaţiile pomicole şi viţa de vie, s-a semnalat căderea frunzelor în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Condiţiile meteorologice pe parcursul lunii au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile respective.

Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale  (pe  60% din teritoriu) au constituit 45-65 mm (55-70% din normă), în 40% din teritoriu 80-110 mm (85-135% din normă).

Pe parcursul lunii noiembrie s-a semnalat vreme foarte uscată. Menţinerea îndelungată a vremii foarte uscate şi deficitul foarte mare de umezeală productivă în sol au provocat condiţii critice pentru dezvoltarea culturilor de toamnă.

În legătură cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5C în direcţia scăderii ei în perioada 7-10 noiembrie, pe teritoriul republicii s-a semnalat întreruperea vegetaţiei culturilor pomicole şi a viţei de vie, în termenii apropiaţi de datele medii multianuale. În o mare parte a lunii noiembrie plantaţiile multianuale s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Întreruperea vegetaţiei culturilor de toamnă, care se semnalează odată cu scăderea temperaturii  medii  zilnice  a  aerului  pînă  la +3ºC şi  mai jos, a avut loc pe 10 noiembrie (cu 10-15 zile  mai devreme faţă  de termenii  obişnuiţi), ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-7 ani.

La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului  pe   terenurile   cu  culturi   de  toamnă   ( pe 60% din teritoriu  )   au  constituit  15-25 mm (75-115% din normă), pe 40% din teritoriu 5-12 mm (25-60% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m, pe 60% din  teritoriu, rezervele de umezeală productivă în sol au constituit 70-120 mm (75-135% din normă), în restul teritoriului (40%) 25-60 mm (35-65% din normă).

La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale (pe 60% din teritoriu) au constituit în fond 30-70 mm (30-65% din normă), pe 40% din teritoriu 75-105 mm (85-105% din normă).

Regimul termic înalt în unele zile din jumătatea a doua a lunii noiembrie a contribuit la vegetaţia slabă a culturilor de toamnă. La situaţia din 30 noiembrie a.c., pe 60% din teritoriu culturile de toamnă s-au aflat în fază de răsărire, pe 20% din teritoriu în fază apariţiei frunzei a treia şi pe 20% în fază de încolţire a seminţelor.

Dezvoltarea culturilor de toamnă în anul curent în fond a avut loc cu întîrziere de 1,5 luni faţă de termenii obişnuiţi, fapt datorat semănatului în termeni tîrzii şi condiţiilor agrometeorologice nefavorabile. 

 

           

 

Şeful CMMC              T. Bugaeva

Şeful CMA                T.Mironova