Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

din  toamna anului 2015

 

Toamna anului 2015 a fost foarte caldă şi cu precipitaţii. Tipul vremii de toamnă (trecerea stabilă a temperaturii  medii  zilnice a aerului  prin 15C în  direcţia  scăderii ei)  pe  teritoriul  țării  s-a  stabilit  pe 27-29 septembrie, fiind cu 5-15 zile mai tîrziu față de termenii obișnuiți.

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +10,4..+12,7º, depășind  norma  cu 1,7-2,4º și  fiind  semnalată  în  medie  o  dată în 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat pînă la +38,6º (2 septembrie, SM Făleşti), ceea ce în în sezonul de toamnă se semnalează în teritoriu pentru prima data din toată perioada de observații. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la -8C (noiembrie, SM Bălțata).

Vreme  anomal  de  caldă  s-a  semnalat în luna septembrie, cînd temperatura medie lunară a aerului a depășit  norma  cu 3,5-4,3º, semnalîndu-se  în  medie  o dată în 30 ani. Foarte  cald  a  fost  pe 1-2 septembrie. Temperatura medie zilnică a aerului în aceste zile pe teritoriul republicii a constituit +27,0..+30,1º, ceea ce în lun septembrie se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii. Numărul de zile cu temperatura aerului de ≥30ºC a constituit în teritoriu 4-9 (norma lunară fiind de 1-2 zile), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de ≥35ºC a constituit 1-3, ceea ce în o mare parte a teritoriului țării se observă pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

De asemenea, vreme anomal de caldă s-a semnalat în decada a doua a lunii noiembrie, cînd  temperatura medie decadică a aerului a depășit norma cu 5,1-6,5º, fiind semnalată în medie o dată în 15-25 ani. 

Primul îngheț la suprafața solului și la înălțimea de 2 cm de la sol s-a semnalat izolat pe 2 octombrie, iar  în  aer pe 8  octombrie (55%  din  teritoriu). Temperatura  aerului  pe  8  octombrie  a  scăzut  pînă  la -2..-5ºC, la suprafața solului pînă la -2..-7ºC, la înălțimea de 2 cm pînă la -3..-8ºC. Înghețuri cu asemenea intensitate în aer și  la  suprafața  solului  în prima decadă a lunii octombrie sunt posibile în medie o dată în 10-20 ani.

Cantitatea  precipitaţiilor căzute  pe  parcursul  sezonului  a constituit în fond 100-200 mm (100-190% din normă). Deosebit de multe precipitații au căzut în decada a treia a lunii noiembrie. Cantitatea  precipitaţiilor  în decursul  decadei  pe  70%  din  teritoriul  țării  a constituit 35-75 mm (100-200% din norma lunară), ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 10-30 ani. Izolat în raioane de sud a țării (15% din teritoriu) suma lor a atins 100-105 mm (265-285% din norma lunară), ceea ce în această decadă se semnalează pentru prima dată în toată perioada de observații.

Primul strat de zăpadă s-a stabilit în jumătatea de nord a țării pe 27 noiembrie și s-a menținut pînă la sfîrșitul lunii noiembrie, grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a constituit 14 cm (SM Bălți).

În sezonul menționat s-au semnalat ceață, oraj, depuneri de chiciură şi polei cu diametrul de 1-12 mm, intensificări ale vîntului de pînă la 24 m/s (SM Leova), pe drumuri gheţuş. Fenomene meteorologice stihinice nu s-au semnalat.

Comparativ cu toamna anului 2014, acest sezon a fost cu 0,5-1,5ºC mai cald şi cu o sumă de precipitații similară. An analog după regimul termic este anul 2012.

Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, condiţiile vremii în această toamnă au fost, în fond satisfăcătoare pentru coacerea legumelor, fructelor şi a strugurilor. Din cauza rezervelor de umezeală productivă în sol joasă, iar izolat lipsa lor, s-au creat condiții nefavorabile pentru pregătirea terenurilor și semănatul culturilor de toamnă în termeni optimi în cea mai mare parte a teritoriului țăriii. Ploile căzute la sfîrșitul lunii septembrie au completat puțin rezervele de umezeală productivă în straturile superioare ale solului și au îmbunătățit condițiile pentru începutul semănatului culturilor de toamnă.

Unii producători agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în decada a treia a lunii septembrie. Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie. Unele gospodării agricole au finisat lucrările de semănat la începutul lunii noiembrie.

La situaţia din 28 septembrie a.c. rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu arătură de toamnă (pe miriște) pe 75% din teritoriul cercetat au fost foarte joase și au constituit 1-12 mm (5-65% din normă). Izolat rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului au lipsit. Pe 25% din  teritoriu, preponderent  în  jumătatea de nord a țării, ele au constituit 20-30 mm (75-155% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 85% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în sol au constituit 5-60 mm (5-65% din normă), în unele raioane din nordul țării 85-95 mm (75-95% din normă).

În decursul lunii septembrie gospodăriile țării au recoltat floarea-soarelui, porumbul, sfecla de zahăr, culturile pomicole, legumicole și strugurilor.

La situaţia din 28 septembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au fost joase si au constituit 20-60 mm (25-70% din normă).

Lipsa precipitațiilor și rezervele de umezeală productivă joasă în stratul arabil al solului, semnalate în prima decadă a lunii octombrie, au creat condiții nefavorabile pentru semănatul și răsărirea culturilor de toamnă pe o mare parte a teritoriului țării. Ploile căzute în a doua și a treia decadă au completat rezervele de umezeală productivă în sol și au îmbunătățit condițiile pentru efectuarea semănatului, de asemenea pentru creșterea și dezvoltarea culturilor de toamnă.

La semănăturile cu grîu de toamnă pe parcursul lunii octombrie s-au semnalat fazele: încolțirea semințelor, răsărirea, izolat apariția frunzei a treia. Spre sfîrșitul lunii la semănăturile timpurii s-a semnalat înfrățirea. Dezvoltarea culturilor de toamnă a fost cu întîrziere de 2-3 săptămîni față de termenii multianuali.

La situaţia din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu grîu de toamnă pe 85% din teritoriu au constituit 20-35 mm (80-150% din normă), în restul teritoriului 10-16 mm (40-60% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 60% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în sol au constituit 70-130 mm (75-140% din normă), în restul teritoriului 35-60 mm (30-65% din normă).

În decursul lunii octombrie gospodăriile țării au finalizat recoltarea culturilor pomicole, legumicole, strugurilor și sfeclei de zahăr. În a doua jumătate a lunii octombrie la plantațiile pomicole și vița de vie s-a semnalat căderea frunzelor în termeni apropiați de cei obișnuiți. Condițiile meteorologice au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole și vița de vie.

La situaţia din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale în fond au constituit 70-140 mm (70-130% din normă).

Regimul termic ridicat, semnalat în majoritatea zilelor din luna noiembrie, a creat condiții favorabile pentru creșterea, dezvoltarea culturilor de toamnă și finisarea vegetației plantațiilor multianuale.

Pe parcursul lunii noiembrie la culturile de toamnă s-au semnalat fazele: răsărirea, apariția frunzei a treia, la semănăturile timpurii înfrățirea. La sfîrșitul lunii noiembrie pe cea mai mare parte a teritoriului țării culturile de toamnă s-au aflat în faza frunza a treia, la semănăturile timpurii în faza înfrățirii, la cele mai tîrzii răsărirea. Înălțimea plantelor, în dependență de faza de dezvoltare, a variat între 8 și 24 cm. Numărul  de  plante  pe  1 m²  în fond a  constituit 420-680, izolat 280-390. La plantele înfrățite s-au format în medie 2-3 tulpini. Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului pe 23 noiembrie în raioanele din nordul și centrul țării pînă la +3 și mai jos a condus la întreruperea vegetației culturilor de toamnă (în termeni apropiați de cei obișnuiți), în raioanele din sudul țării culturile de toamnă au continuat să vegeteze slab.

La situaţia din 28 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu grîu de toamnă au constituit 25-55 mm (80-180% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele  de  umezeală  productivă  în sol  în  fond  au constituit 80-165 mm (75-145% din normă).

La plantațiile pomicole și vița de vie în decursul lunii noiembrie a finalizat căderea frunzelor. Condițiile meteorologice au fost în fond favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole și vița de vie.

Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului pînă la +5 și mai jos pe 22-25 noiembrie a condus la întreruperea vegetației culturilor pomicole și viței de vie (cu 10-20 zile mai tîrziu față de termenii obișnuiți).

La  situaţia  din 28 noiembrie a.c., rezervele  de  umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de   1 m pe terenurile cu culturi multianuale în fond au constituit 80-195 mm (80-200% din normă).

 

 

Şef CMC           T. Bugaeva

        Şef CMA           T. Mironova