Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

 din vara anului 2011

 

    Vara anului 2011 în Republica Moldova a fost caldă şi izolat cu deficit de precipitaţii. Temperatura  medie  a  aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu +20,1..+22,2º, fiind cu 0,8-1,5º mai ridicată faţă de normă, ceea ce în ultimii 20 ani se semnalează în medie o dată în 3 ani.  Temperatura maximală a aerului pe parcursul sezonului a urcat pînă la +36ºC (iulie, Făleşti, Dubăsari), iar cea minimală a scăzut pînă la +(august, Bălţata). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului  de  ≥30º  în   decursul  sezonului  de  vară a  oscilat  în  fond  între  24  (SM Chişinău)  şi 43 (SM Dubăsari) zile, norma fiind de 13-27 zile.

    Cantitatea de precipitaţii căzută în acest sezon pe 60% din teritoriu a fost în fond aproape de normă şi a constituit 170-235 mm, doar izolat (SM Rîbniţa, Bravicea, Tiraspol, PAM Sîngerei, Căuşeni) suma lor a atins 250-360 mm (140-150% din normă). Pe 30% din teritoriu s-a semnalat deficit de precipitaţii au căzut 115-160 mm (60-75% din normă).

    Precipitaţiile în timpul verii au căzut neuniform. Cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a semnalat în luna iunie în fond 100-200 mm, sau 120-280% din norma lunară. În lunile iulie-august, dimpotrivă, pe o mare parte a teritoriului s-a observat un deficit de precipitaţii pe parcursul a două luni au căzut în fond 50-80 mm, sau 50-70% din normă. În unele raioane (SM Chişinău, Bălţata, PAM Anenii Noi, Basarabeasca) suma lor a constituit 15-30 mm (15-30% din normă), ceea ce în ultimii 20 ani se semnalează în medie o dată în 10 ani, iar la SM Bălţata pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

    Pe parcursul sezonul de vară în teritoriului republicii s-au semnalat oraje, ceaţă, grindină, şi intensificării ale vîntului cu aspect de vijelie de pînă la 22 m/s (SM Făleşti, Cahul).

    Pe parcursul sezonului menţionat s-au semnalat fenomene hidrometeorologice stihinice sub formă de ploi torenţiale (iunie, iulie), care au cauzat deconectarea mai multor localităţii de la sursele energiei electrice şi la vătămarea culturilor agricole.

    Comparativ cu sezonul de vară din a.2010 acest sezon a fost cu 1,0-1,5ºC mai răcărăosă şi izolat cu precipitaţii considerabil mai puţine (cu 50-150 mm). An analog după regimul termic al acestui sezon este anul 2008.

    În o mare parte a verii condiţiile meteorologice au fost, în fond, satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. Vremea ploioasă şi umiditatea relativ înaltă a aerului (80% şi mai mult) din a doua jumătate a lunii iunie prima jumătate a lunii iulie au creat condiţii mai puţin favorabile pentru coacerea roadei la culturile  cerealiere de toamnă şi cele pomicole. În acelaşi timp, aceste condiţii meteorologice au fost în fond favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea porumbului, florii-soarelui şi plantelor furajere. În luna august condiţiile meteorologice au fost în fond favorabile pentru coacerea roadei la culturile prăşitoare şi cele pomicole şi pentru acumularea zahărului în struguri, de asemenea, pentru strînsul roadei. Vremea foarte caldă şi uscată menţinută în a doua jumătate a lunii august a contribuit la uscarea în continuare a straturilor superioare ale solului, făcînd dificilă efectuarea lucrărilor de pregătire a terenurilor pentru semănatul culturilor de toamnă şi pentru acumularea creşterea sfeclei de zahăr. 

    În luna august pe 85% din teritoriu ţării coeficientul hidrotermic (CHT) ce caracterizează gradul de umiditate a teritoriului a constituit în medie 0,1-0,5, ceea ce corespunde secetei puternice şi foarte puternice. Pe 15% din teritoriu s-a semnalat secetă cu intensitate medie (CHT=0,6), ori s-au observat vreme secetoasă.

    La culturile cerealiere de toamnă în prima jumătate a lunii iunie pe o mare parte a teritoriului republicii s-a  semnalat coacerea în lapte a boabelor, iar în a doua jumătate a început coacerea în ceară a boabelor. La culturile cerealiere de primăvară în o mare parte a lunii iunie s-a semnalat coacerea în lapte a boabelor, iar la sfîrşitul lunii a început coacerea în ceară. Starea culturilor de toamnă  şi celor cerealiere de primăvară preponderent a fost bună.

    La situaţia din 28 iunie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m  pe  terenurile  cu  culturi de toamnă (în 75% din semănături) au constituit 90-190 mm (120-250 % din normă), în 25% din semănături 50-80 mm (75-100% din normă).

    La porumb pe parcursul lunii a continuat formarea frunzelor, către sfîrşitul ei s-a semnalat formarea frunzelor a unsprezecea a cinsprezecea, izolat a şaptesprezecea şi a nouăsprezecea. Înălţimea plantelor pe 30 iunie a constituit în fond 105-215 cm, izolat pe terenurile cu semănături tîrzii 60-90 cm. Starea culturilor în fond a fost bună.

    La situaţia din 28 iunie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu semănături de porumb au constituit 65-120 mm (110-180% din normă), în stratul  de sol cu grosimea de 1 m 115-200 mm (100-170% din normă).

    La floarea-soarelui în a doua jumătate a lunii iunie, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi, s-a semnalat formarea inflorescenţelor (capitulului), către sfîrşitul lunii izolat a început înflorirea. Înălţimea plantelor pe 30 iunie s-a egalat cu 95-155 cm, izolat 55-85 cm. Starea semănăturilor a fost bună.

    La situaţia din 28 iunie a.c., rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu floarea-soarelui în stratul de sol cu grosimea de 0,5 m au constituit 60-110 mm (120-210% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m 90-190 mm (80-190% din normă).

    La sfecla de zahăr a continuat îngroşarea rădăcinii principale.

    La culturile pomicole a continuat în fond creşterea rodului, la vişin, cireş şi soiurile timpurii de piersic şi cais coacerea fructelor şi colectarea recoltei. La viţa de vie a continuat creşterea boabelor.

    La situaţia  din  28  iunie  a.c.  rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit 115-220 mm (120-180% din normă).

    În prima decadă a lunii iulie, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi, gospodăriile agricole ale ţării au început efectuarea lucrărilor de recoltare a culturilor de toamnă şi a celor cerealiere de primăvară, către sfîrşitul lunii majoritatea gospodăriilor au finisat aceste lucrări.

    La porumb în prima jumătate a lunii iulie a continuat formarea frunzelor, în a doua jumătate s-a semnalat înflorirea paniculului şi a ştiuletului. Către sfîrşitul lunii s-a semnalat coacerea în lapte a boabelor (cu 1-2 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). Înălţimea plantelor la sfîrşitul lunii iulie a constituit în fond 170-270 cm, izolat 105-150 cm.

    La situaţia din 28 iulie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu semănături de porumb (75% din terenuri) au constituit      35-65 mm (75-135% din normă), pe 25% din terenuri 15-30 mm (35-50% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală productivă au constituit în fond 60-120 mm  (75-140% din normă).

    La floarea-soarelui pe parcursul lunii iulie în fond s-a semnalat înflorirea, izolat în raioanele de sud ale ţării către sfîrşitul lunii a început coacerea seminţelor. Înălţimea plantelor la sfîrşitul lunii a constituit în fond 150-200 cm. Diametrul capitulului a constituit în medie 15-25 cm.

    La situaţia din 28 iulie a.c., rezervele  de  umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu floarea-soarelui (70% din terenuri) au constituit 30-65 mm (35-60% din normă), pe 30% din terenuri 90-110 mm (95-125% din normă).

    La sfecla de zahăr pe parcursul lunii iulie a continuat îngroşarea rădăcinii principale. Greutatea medie a rădăcinilor a constituit în fond 385-755 g.

    La principalele culturi pomicole pe parcursul lunii iulie a continuat creşterea rodului, la piersic, prun şi soiurile timpurii de măr coacerea fructelor şi colectarea recoltei. La viţă de vie a continuat creşterea boabelor, către sfîrşitul lunii la soiurile timpurii a început coacerea strugurilor.

    La situaţia din 28 iulie a.c. rezervele  de  umezeală  productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale (60% din terenuri) au constituit 80-125 mm (85-160% din normă),  pe 40% din terenuri 30-70 mm (35-60% din normă).

    Ploile căzute la sfîrşitul lunii iulie au completat parţial rezervele de umezeală productivă în sol.

    La porumb către începutul lunii august s-au semnalat fazele de coacere în lapte şi ceară a boabelor, iar către sfîrşitul lunii coacerea deplină.

    La situaţia din 28 august a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu porumb (60% din terenuri) au constituit 55-85 mm (75-110% din normă), pe 40% din terenuri 5-45 mm (10-50% din normă).

    La floarea-soarelui pe parcursul lunii august s-a semnalat în general coacerea seminţelor. Către sfîrşitul lunii în unele raioane ale ţării floarea-soarelui a atins maturitatea deplină a recoltei.

    La situaţia din 28 august a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu floarea-soarelui (65% din terenuri) au constituit 10-50 mm (10-45% din normă), pe 35% din terenuri, îndeosebi în raioanele din nordul ţării 70-100 mm (75-120% din normă).

    La sfecla de zahăr pe parcursul lunii august a continuat îngroşarea rădăcinii principale. În a doua jumătate a lunii, din  cauza deficitului de umezeală productivă în sol, s-au format condiţii nefavorabile pentru creşterea în continuare a rădăcinii şi acumularea zahărului.

    La culturile pomicole pe parcursul lunii august a continuat creşterea rodului, la piersic, prun şi soiurile timpurii de măr coacerea fructelor şi colectarea roadei. La viţa de vie în general a continuat creşterea boabelor, la soiurile de masă a avut loc coacerea strugurilor şi colectarea lor.

    La situaţia din 28 august a.c. rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu  culturi multianuale  (55% din terenuri) au constituit în fond  10-55 mm (15-60% din normă),  pe 45% din terenuri 65-105 mm (90-160% din normă).

 

Şeful CMMC              T. Bugaeva

Şeful CMA                T.Mironova