.

Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

ale primăverii a. 2007

 

 Primăvara a. 2007 în Republica Moldova aproape pretutindeni a fost cea mai caldă din toată perioada de observaţii instrumentale. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu 11,1-12,8ºC căldură, fiind cu 2,1-3,2ºC mai ridicată faţă de normă. Maxima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit 32-36ºC căldură (mai), ceea ce izolat (Rîbniţa, Făleşti) a depăşit cu 0,5-1º valorile absolute din luna mai pentru toată perioada de observaţii instrumentale. Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit 0-6ºC frig (martie).

Ultimele îngheţuri pe teritoriul republicii s-au semnalat la 2-4 mai. Intensitatea lor în aer a constituit 0-2ºC frig, la suprafaţa solului 1-4ºC frig, la înălţimea de 2 cm 1-6ºC frig, ceea ce se semnalează pentru acest timp în medie o dată în 10-20 ani.

Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul primăverii a constituit în teritoriu 50-120 mm, sau 40-85% din  normă. Stratul de zăpadă aproape pretutindeni s-a topit către 2 martie.

Pe parcursul primăverii s-au semnalat  fenomene meteorologice stihinice vînt puternic în luna martie (Codrii, Tiraspol), averse puternice de ploaie (raionul Briceni) şi căderi de grindină cu diametrul de pînă la 16-20 mm în luna mai (Briceni, Edineţi, Bravicea). Astfel, pe 25 mai la postul hidrologic Bălăsineşti în decursul a    40 min au căzut 54 mm de precipitaţii.

 

În comparaţie cu primăvara anului 2006 sezonul acesta a fost cu 2,5-3ºC mai cald, precipitaţii au căzut mai puţine cu 50-150 mm. Primăvară asemănătoare după regimul termic şi pluviometric a fost în anul 2002.

În o mare parte a lunii martie pe teritoriul republicii s-a stabilit vreme anomal caldă, cu precipitaţii.

Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată faţă de normă cu 3,0-5,5C şi a constituit 6,0-7,5C căldură. Asemenea regim termic pentru această perioadă în raioanele de nord ale republicii se semnalează în medie o dată în 30 ani, în raioanele centrale şi de sud o dată în 15-20 ani. Temperatura maximă a aerului în luna martie pe teritoriul republicii a urcat pînă la  18-22C căldură, iar cea minimă a scăzut pînă la 0-6C frig. Suma lunară a precipitaţiilor în raioanele de sud şi în multe raioane centrale ale republicii a constituit, în fond, 25-45 mm  (100-150% din normă), în raioanele de nord şi izolat în cele centrale 10-20 mm (30-70% din normă).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 5C în direcţia creşterii ei a determinat începutul vegetaţiei culturilor agricole. Din cauza regimului termic ridicat această trecere a avut loc la 1-3 martie, fiind cu 20-30 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.

Pe parcursul lunii la culturile de toamnă a continuat înfrăţirea. Către sfîrşitul lunii  pe unele terenuri cu culturi de toamnă s-a semnalat începutul fazei formării paiului, fiind cu 2-3 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi. Starea semănăturilor pe parcursul lunii a fost bună, izolat satisfăcătoare. În jumătatea a doua a lunii martie la pomii fructiferi s-a semnalat umflarea şi desfacerea mugurilor, către sfîrşitul lunii la viţa de vie începutul circulaţiei sevei.

Precipitaţiile căzute la începutul decadei a treia a lunii martie au completat în mare măsură rezervele de umezeală productivă în sol, îmbunătăţind condiţiile pentru efectuarea semănătului  culturilor cerealiere de primăvară.

La situaţia din 28 martie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit, în fond, 25-40 mm (75-115% din normă), izolat în raioanele de nord şi în unele raioane centrale ale republicii 15-20 mm (40-55% din normă), în stratul  de sol cu grosimea de un metru corespunzător 100-185 mm (80-115% din normă) şi  85-95 mm (65-70% din normă). Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu arătură de toamnă au constituit, în fond, 30-45 mm, în unele raioane centrale 20-25 mm.

În decursul lunii aprilie pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme moderat caldă, cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a fost în jur de normă şi a constituit 9,5-11,0C căldură. Temperatura maximă a aerului în luna aprilie pe teritoriul republicii a urcat pînă la 21-25C căldură, iar cea minimă a scăzut pînă la 3C frig 2C căldură. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste 10C căldură, care a condiţionat începutul vegetaţiei active a culturilor agricole pe teritoriul republicii a avut loc, în fond, la 23-24 aprilie, ceea ce în raioanele de nord ale republicii este aproape de termenii obişnuiţi, iar în raioanele centrale şi de sud cu o săptămînă mai tîrziu faţă de termenii medii multianuali. Suma precipitaţiilor pe parcursul lunii aprilie în jumătatea de nord a republicii a constituit, în fond, 15-25 mm (40-65 % din normă), în raioanele centrale şi în majoritatea raioanelor de sud 30-45 mm (75-135% din normă).

În o mare parte a lunii condiţiile meteorologice au fost satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi a viţei de vie, de asemenea, pentru răsărirea sfeclei de zahăr, orzului de primăvară şi mazărei. Dezvoltarea culturilor agricole evoluează  cu depăşirea termenilor obişnuiţi (cu 1-2 săptămîni).

În unele zile ale lunii pe teritoriul republicii s-au semnalat îngheţuri în aer  cu intensitatea de pînă la 1-3 frig, la suprafaţa solului şi la înălţimea de 2 cm de la sol 1-6 frig.  Îngheţurile au creat pericolul vătămării culturilor pomicole înflorite, viţei de vie, cartofului şi a plantelor  legumicole răsădite.

Pe parcursul lunii aprilie la grîul de toamnă  a continuat faza formării paiului. Către sfîrşitul lunii la semănăturile cerealiere de primăvară  s-a semnalat faza formării frunzei a treia, izolat înfrăţirea, la mazăre - frunza a treia adevărată. La pomii fructiferi s-a semnalat înflorirea, iar la viţa de vie umflarea ochiurilor.

La situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit, în fond, 15-30 mm (65-125 % din normă), izolat în raioanele centrale şi de nord 6-12 mm (20-40 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru 95-140 mm (70-110 % din normă), izolat 60-80 mm (45-65% din normă).

Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al  solului pe terenurile cu culturi cerealiere de primăvară şi  cu arătură  au constituit,  în fond, 20-35 mm, izolat 10-15 mm, în stratul de sol cu grosimea de un metru, corespunzător 110-150 mm şi 60-100 mm.

În o mare parte a lunii mai pe teritoriul Republicii Moldova s-a semnalat vreme îndeosebi foarte caldă, cu deficit de precipitaţii. Temperatura medie a aerului  pe parcursul lunii a fost mai ridicată faţă de normă cu  2,0-3,5C şi a constituit 17,5-19,5C căldură, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. În decada a treia a lunii mai s-a menţinut vreme caniculară. Temperatura medie a aerului pe parcursul decadei a oscilat în teritoriu de la 22,5 pînă la 25,1 căldură, fiind cu 5,6-8,5 mai ridicată faţă de normă şi se observă pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Temperatura maximală a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 32-36º căldură, ceea ce la SM Dubăsari, Camenca, Bravicea, Corneşti a atins, iar la SM Rîbniţa, Făleşti a depăşit cu  0,5-1º maxima absolută din luna mai pentru toată perioada de observaţii instrumentale. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 2 frig - 4 căldură. Suma precipitaţiilor în decursul lunii mai pe o mare parte a teritoriului republicii a constituit, în fond, 10-35 mm (20-60% din normă), izolat 40-56 mm (75-115% din normă).

Vremea foarte caldă şi cu deficit de precipitaţii în luna mai, a creat, în fond, condiţii nefavorabile pentru creşteerea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, răsărirea şi dezvoltarea în continuare a culturilor prăşitoare, sădirea răsadului şi răsărirea culturilor legumicole semănate. Asemenea condiţii ale vremii au dus la stoparea creşterii şi dezvoltării culturilor, uscarea frunzelor nivelului inferior, contribuind la uscarea rapidă a straturilor de sol de la suprafaţă şi scăderea rezervelor de umezeală productivă.

Către sfîrşitul lunii, pe o mare parte a teritoriului republicii, la culturile de toamnă s-a semnalat faza de înflorire a spicului, pe terenurile semănate în termeni timpurii maturitatea în lapte a boabelor. La culturile cerealiere de primăvară s-a semnalat fazele: formarea paiului - înspicarea. Starea culturilor a fost satisfăcătoare.

La porumb s-a semnalat formarea frunzelor a cincea şi a şaptea, la floarea soarelui a doua pereche de frunze adevărate, la sfecla de zahăr începutul îngroşării rădăcinii principale. Starea culturilor este satisfăcătoare.

La culturile pomicole a continuat creşterea fructelor, la viţa de vie apariţia infloriscenţelor - înflorirea.  Starea plantaţiilor multianuale a fost bună şi satisfăcătoare.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culturi de toamnă în majoritatea raioanelor de nord şi în unele raioane centrale şi de sud, în stratul de sol cu grosimea de un metru au constituit, în fond, 60-115 mm (70-115% din normă), izolat   35-55 mm (40-50% din normă). În unele raioane ale republicii, unde s-a semnalat insuficienţă de precipitaţii, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru, au fost mult mai scăzute şi au constituit doar 10-30 mm (15-30% din normă).

Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea 0-50 cm pe terenurile cu porumb din republica au constituit, în fond, 20-50 mm (30-60% din normă), izolat în raioanele de nord şi centrale 55-75 mm (75-115% din normă), iar în unele raioane, unde s-a semnalat insuficienţă mare de precipitaţii, rezervele de umezeală productivă în sol (0-50 cm) au fost foarte scăzute şi au constituit doar 2-6 mm (5-10% din normă). În stratul de sol cu grosimea de un metru pe terenurile cu porumb, în o mare parte a teritoriului republicii, rezervele au constituit, în fond 95-130 mm (60-105% din normă), izolat în raionele de nord şi centrale 55-70 mm (40-60% din normă), iar în unele raioane cu deficit de precipitaţii doar 30-45 mm (25-35% din normă).

Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea 0-50 cm pe terenurile cu floarea soarelui, pe o mare parte a teritoriului republicii, au constituit, în fond, 20-35 mm (30-55% din normă), izolat 40-65 mm (60-110% din normă). Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol  cu grosimea de un metro pe aceste terenurile, în o mare parte a teritoriului republicii au constituit, în fond, 70-140 mm (70-115% din normă), izolat în raioanele centrale şi de sud 50-65 mm (45-55% din normă).

Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru în plantaţiile multianuale  din republică au constituit, în fond, 90-125 mm (75-95 % din normă), în unele raioane centrale şi de sud 55-70 mm (45-60% din normă).

 

 

                        Şeful CMşiPC               T. Bugaeva

                        Şeful CAP                    T. Mironova