Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi

agrometeorologice din primăvara a. 2012

 

Primăvara meteorologică din a. 2012 în Republica Moldova a fost scurtă, foarte caldă și cu precipitații. Trecerea temperaturii medii zilnice a aerului prin +15C (începutul verii meteorologice) pe teritoriul republicii în acest an în raioanele de nord ale republicii a avut loc pe 24-25 aprilie, iar în raioanele centrale şi de sud pe 22-23 aprilie, fiind cu 15-25 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-20 de ani.

Temperatura medie a aerului pe parcursul primăverii a constituit în teritoriu +10,9..+12,6º, fiind cu 2,3-3,1º mai ridicată faţă de normă, ceea ce pe o mare parte a teritoriului se semnalează pentru a doua oară din toată perioada de observații instrumentale. Regim termic analog s-a semnalat în anul 2007. Vreme anomal de caldă s-a semnalat pe teritoriul republicii în decursul decadei a treia a lunii aprilie și în prima decadă a lunii mai. Temperatura medie a aerului în această perioadă a fost cu 6,5-7,5º mai ridicată față de valorile normei, ceea ce se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

Temperatura maximă a aerului în luna aprilie (decada a treia) a urcat în teritoriu în fond pînă la +30,6..+32,5º, ceea ce pretutindeni se semnalează pentru prima dată în această lună din toată perioada de observaţii instrumentale. Temperatura maximă a aerului în luna mai (prima decadă) a urcat în teritoriu pînă la +33º (SM Fălești, Bravicea, Dubăsari, Bălțata, Tiraspol, Comrat), ceea ce în această perioadă din an se semnalează în medie o dată în 30 ani.

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +25º și mai ridicată pe parcursul sezonului a constituit  în teritoriu 16-27  zile (norma fiind de 6-12 zile), cu temperatura aerului de +30º și mai ridicată 4-14 zile (norma fiind de o zi).

Temperatura minimă a aerului pe parcursul sezonului de primăvară a scăzut pînă la -13º (martie, SM Bravicea).

Ultimele îngheţuri pe teritoriul republicii s-au semnalat în 11 aprilie: în aer pe arii extinse cu intensitatea de -1..-5C; pretutindeni la suprafața solului de -1..-6C; la înălțimea de 2 cm de la sol de -3..-7C.

Cantitatea  precipitaţiilor  căzute  în  decursul  primăverii  pe  65%  din teritoriul ţării a constituit  88-160 mm (80-120% din normă). În unele regiuni (PAM Ocnița, Dondușeni, Edineț, Orhei) suma lor a atins 170-215 mm (135-155% din normă). Însă, izolat (25% din teritoriu) s-a semnalat deficit de precipitații au căzut doar 65-80 mm (60-75% din normă).

Învelişul de zăpadă s-a menţinut aproape pretutindeni pînă în prima jumătate a lunii martie. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice în unele zile a atins 24 cm (SM Leova).  Izolat (SM Briceni, PAM Ocnița, PAM Edineți) stratul de zăpadă s-a semnalat în intervalul 8-10 aprilie, grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a fost de pînă la 7 cm (SM Briceni).

Pe parcursul primăverii s-au semnalat și fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse puternice de ploaie și grindină. În 19 mai la SM Bravicea pe parcursul a 3 ore au căzut 52 mm de precipitaţii, la PAM Vulcănești pe parcursul a 20 minute au căzut 33 mm. Astfel de averse intensive pe teritoriul republicii se semnalează anual. Izolat în teritoriul țării pe 15 mai s-a semnalat grindină intensivă (r-le Rîșcani, Nisporeni, Criuleni și Cantemir). Pe 19-20 mai grindina s-a semnalat în regiunele SM Chișinău, Leova, Cahul, PM Cărpineni, PAM Vulcănești. Diametrul maximal a grindinei a atins 25 mm (19 mai, PAM Vulcănești).

Ploile puternice, izolat cu oraje, grindină și intensificări ale vîntului de pînă la 24 m/s, care au avut loc pe parcursul lunii mai, au cauzat vătămarea culturilor agricole, au dus la deconectarea localităților de la  energia electrică.

Comparativ cu primăvara a. 2011 acest sezon a fost cu 1,5-2,0º mai  cald, precipitaţii au căzut mai multe (în fond cu 20-70  mm).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +5C a avut loc în 17 martie, fiind cu 1-2 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.

Din cauza regimului termic ridicat, în perioada 18-20 martie pe întreg teritoriul republicii s-a înregistrat reluarea vegetaţiei de către culturile de toamnă (în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi).

Către sfîrşitul lunii pe 90% din teritoriul republicii culturile de toamnă s-au aflat în fazele formarea frunzei a treia şi înfrăţirea, iar pe 10% din teritoriu s-a semnalat  răsărirea plantelor. La situaţia din 31 martie a.c., numărul  plantelor  pe 1 ma  constituit  în  fond  230-430 de plante, izolat 560-600. Starea semănăturilor în general a fost satisfăcătoare, izolat nesatisfăcătoare.

La situaţia din 28 martie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă pe 85% din teritoriu au constituit 25-40 mm (75-120 % din normă), izolat în raioanele centrale ale ţării 10-15 mm (25-45 % din normă). Pe 70% din teritoriu  în stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală productivă au constituit 110-180 mm (75-120% din normă), pe 30% din teritoriu 60-100 mm (45-65% din normă).

 La sfîrşitul decadei a doua a lunii martie în raioanele din sudul republicii la culturile pomicole a început umflarea mugurilor (cu 1-2 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). Către sfîrşitul lunii la culturile pomicole în jumătatea de nord a republicii s-a semnalat umflarea mugurilor, iar în jumătatea de sud a ţării desfacerea lor. La viţa de vie a început circulaţia sevei (în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi).

 La situaţia din 28 martie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m în plantaţiile multianuale au constituit 110-170 mm (80-140% din normă), izolat în raioanele centrale şi de sud ale ţării 75-95 mm (50-60% din normă).

 Către sfîrşitul lunii martie unele gospodării agricole au început semănatul culturilor cerealiere de primăvară (în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi). Temperatura medie a solului la adîncimea  de 10 cm la sfîrşitul lunii  a oscilat între  +7C şi +9C.

Ploile căzute la sfîrşitul lunii au completat rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului şi au îmbunătăţit condiţiile pentru semănatul culturilor cerealiere de primăvară.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +10C, ce determină începutul vegetaţiei active a culturilor agricole, pe teritoriul republicii a avut loc în 12-13 aprilie, ceea ce în raioanele din centrul şi nordul ţării a fost cu 5-10 zile mai devreme faţă de datele multianuale, iar în raioanele de sud în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi.

În o mare parte a lunii aprilie condiţiile meteorologice au fost în fond satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, pomicole şi viţei de vie, pentru efectuarea semănatului şi răsărirea sfeclei de zahăr, orzului de primăvară şi mazărei, de asemenea, pentru semănatul florii-soarelui şi porumbului.

La grîul de toamnă în primele zile ale lunii s-au semnalat fazele formarea frunzei a treia şi înfrăţirea, în decada a doua şi a treia fomarea paiului. Starea semănăturilor preponderent a fost satisfăcătoare.

La situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă (60% din teritoriu) au constituit 25-35 mm  (75-135% din normă), pe 40% din teritoriu 5-20 mm (15-65 % din normă). Pe 70% din teritoriu în stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală productivă au constituit 105-205 mm (85-145% din normă), izolat (30% din teritoriu) 55-90 mm (45-75% din normă).

În o mare parte a lunii aprilie la culturile cerealiere de primăvară s-au semnalat fazele răsărirea şi formarea frunzei a treia, către sfîrşitul lunii înfrăţirea (cu 1-2 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). La mazăre s-a semnalat răsărirea şi formarea frunzei a treia adevărată. Starea semănăturilor preponderent a fost bună.

În semănăturile timpurii de floarea-soarelui către sfîrşitul lunii aprilie s-a semnalat răsărirea plantelor, multe gospodării au continuat semănatul. La sfecla de zahăr la începutul lunii s-a semnalat răsărirea, izolat către sfîrşitul lunii apariţia primilor perechi de frunze adevărate. Starea culturilor preponderent a fost bună.

La situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu floarea-soarelui (80% din terenuri) au constituit 25-30 mm (75-105 % din normă), izolat 10-15 mm (30-35 % din normă). Pe 60% din terenuri în stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală au constituit 85-135 mm (75-110% din normă), izolat 80-95 mm (50-60% din normă).       

La culturile pomicole în primele zile ale lunii aprilie s-a semnalat umflarea şi desfacerea mugurilor, izolat desfacerea primelor frunze, la soiurile timpurii de cais înflorirea. Către sfîrşitul lunii la culturile pomicole (cais, persic, cireş, vişin, prun) s-a semnalat sfîrşitul înfloririi şi a început formarea rodului, la măr şi păr a continuat deschiderea mugurilor, izolat a început înflorirea (cu 1-2 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). La viţa de vie a continuat deschiderea ochiurilor şi desfacerea primelor frunze. La nuc s-a semnalat apariţia inflorescenţelor, izolat înflorirea.

Îngheţurile în aer cu intensitatea de -1..-5C, semnalate în luna aprilie, au cauzat vătămarea florilor la soiurile timpurii de cais care erau înfloriţi.

La  situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală  productivă  în  stratul de sol cu grosimea de 1 m în plantaţiile multianuale pe 60% din teritoriu au constituit 60-95 mm (45-75% din normă), pe 40% din teritoriu 110-155 mm (80-135% din normă).

Evaporarea intensivă a umezelei din stratul superior al solului la sfîrşitul lunii aprilie a înrăutăţit condiţiile pentru efectuarea semănatului culturilor tîrzii de primăvară şi a celor tehnice, îndeosebi în jumătatea de sud a republicii. În ultima pentadă din luna aprilie gospodăriile agricole au început semănatul porumbului. Temperatura medie a solului la adîncimea de 10 cm a variat între +15C şi +24C.

Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu arătură (60% din teritoriu) au constituit 10-20 mm (45-75% din normă), pe 40% din teritoriu, preponderent în raioanele de nord ale ţării 25-40 mm (90-150% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 50% din teritoriu 110-180 mm (100-140% din normă), în restul teritoriului 75-95 mm (60-75% din normă).

Regimul termic ridicat şi deficitul de precipitaţii, semnalate în prima jumătate a lunii mai, au contribuit la uscarea stratului superior al solului, ceea ce a creat condiţii nefavorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă şi cerealiere de primăvară, de asemenea, pentru răsărirea culturilor agricole prăşitoare. În o mare parte a teritoriului ţării regimul termic moderat şi ploile abundente căzute în decada a treia a lunii au completat semnificativ rezervele de umezeală productivă în sol şi au îmbunătăţit condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. În unele raioane, unde precipitaţiile au căzut insuficient, condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole au rămas nefavorabile. Dezvoltarea culturilor agricole a avut loc cu 1-2 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.

În semănăturile cu culturi de toamnă pe parcursul lunii mai s-a semnalat formarea paiului, înspicarea şi înflorirea. Către sfîrşitul lunii mai izolat a început coacerea în lapte a boabelor. Înălţimea plantelor către sfîrşitul lunii în fond a constituit 40-65cm, iar în semănăturile mai bune, preponderent în jumătatea de nord a republicii 70-85cm. În unele raioane din centrul şi sudul ţării, unde s-a semnalat deficit de precipitaţii, înălţimea plantelor   a fost de pînă la 25-35 cm.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului cu grosimea  de 1 m pe terenurile  cu culturi de toamnă (60% din teritoriu) în fond au constituit 65-125 mm (75-130% din normă), pe 40% din teritoriu 8-45mm (10-65% din normă).  

În semănăturile cerealiere de primăvară pe parcursul lunii mai s-a semnalat în fond formarea paiului, către sfîrşitul lunii izolat a început înspicarea. La mazăre s-a observat în fond formarea inflorescenţelor şi înflorirea, către sfîrşitul lunii formarea boabelor.

 În semănăturile cu porumb la începutul lunii s-a semnalat răsărirea, în a doua jumătate a lunii a început formarea masei vegetale. La sfîrşitul lunii mai la porumb s-au format frunzele a cincea şi a şaptea, izolat a noua şi a unsprezecea, la semănăturile mai tîrzii frunza a treia.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile    cu    semănături    de    porumb   ( 60%  din   teritoriu )   au   constituit   în   fond 25-40 mm  (80-135% din normă), în restul teritoriului 5-20 mm (20-65% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1m pe 60% din teritoriu 100-140mm (75-110% din normă), pe 40% din teritoriu 70-85 mm (50-70% din normă).

La floarea-soarelui s-a semnalat formarea celei de-a doua perechi de frunze adevărate.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile  cu  floarea-soarelui în  fond  au  constituit  20-35 mm (70-115% din normă), izolat 5-15 mm (15-55% din normă). Pe 60% din terenuri în stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de  umezeală  au constituit 90-115 mm (70-110% din normă),  în  restul  teritoriului 55-85 mm (45-65% din normă).

În semănăturile cu sfecla de zahăr pe parcursul lunii mai s-a semnalat formarea frunzei a treia şi a cincea, către sfîrşitul lunii începutul îngroşării rădăcinii principale.

La culturile pomicole şi nuc pe parcursul lunii s-a semnalat formarea şi creşterea rodului, la soiurile timpurii de cireş şi vişin coacerea fructelor. La viţa de vie s-a semnalat formarea inflorescenţelor şi înflorirea, la soiurile timpurii către sfîrşitul lunii a început creşterea boabelor.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m în plantaţiile multianuale pe 60% din teritoriu au constituit 105-125 mm (75-115% din normă), în restul teritoriului 45-80 mm (40-60% din normă).

Ploile căzute la sfîrşitul lunii mai au completat parţial rezervele de umezeală productivă în sol.

 

 

Şeful CMMC              T. Bugaeva

Şeful CMA                T.Mironova