Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi

agrometeorologice din primăvara a. 2013

 

 Din punct de vedere meteorologic, primăvara din anul 2013 în Republica Moldova a fost scurtă, caldă și în fond cu precipitații. Trecerea temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +15C (începutul verii meteorologice) în acest an a avut loc pe 24 aprilie, fiind cu 15-25 zile mai devreme faţă de termenele obişnuite, eea ce se semnalează pe teritoriul țării în medie o dată în 10-20 de ani. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de primăvară a constituit în teritoriu +9,4..+12,0º, fiind cu 1,3-2,2º mai ridicată faţă de normă, ceea ce se observă în medie o dată în 10-15 de ani. Regim termic analog s-a înregistrat în anul 2012.

Vreme anomal de caldă s-a semnalat din decada a treia a lunii aprilie pînă în a doua decadă a lunii mai. Temperatura medie a aerului în această perioadă a fost cu 4,0-5,0º mai ridicată față de normă, ceea ce se observă în medie o dată în 20-30 de ani. Temperatura maximă a aerului a urcat în teritoriu pînă la +32,0º (30 aprilie, SM Fălești, Bravicea; 1 mai, SM Fălești, Bravicea, Rîbnița), ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 30 ani.

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +25º și mai ridicată pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu 25-31 de zile (norma fiind de 6-12 zile), cu temperatura aerului de +30º și mai ridicată 1-7 zile (norma fiind de o zi).

Temperatura minimă a aerului pe parcursul sezonului de primăvară a scăzut pînă la -14º (24 martie, SM Briceni).

Ultimele îngheţuri pe teritoriul țării s-au semnalat pe 23 aprilie: în aer cu intensitatea de -1C (SM Bălțata), la suprafața solului cu intensitatea de -3C (SM Bălțata, Tiraspol), iar pe 24 aprilie la înălțimea de 2 cm de la sol cu intensitatea de -1C (SM Bălțata).

Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul primăverii pe 76% din teritoriul ţării a constituit 100-197 mm (80-166% din normă). În restul teritoriului s-a semnalat deficit de precipitații au căzut doar 49-90 mm sau 45-75 mm din normă.

Învelişul de zăpadă s-a menţinut în raioanele de nord pînă în prima jumătate a lunii martie. De asemenea, stratul de zăpadă s-a menţinut pretutindeni pe teritoriul țării în perioada 2329 martie. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a atins 14 cm (SM Briceni).

Pe parcursul primăverii s-au semnalat și fenomene meteorologice stihinice sub formă de vînt puternic cu viteza de 26-28 m/s (23-24 martie, SM Leova) și grindină cu diametrul de 20 mm (20 mai, PAM Drochia și Dondușeni; 21 mai, PH Chisinău,r.Bîc). De asemenea, grindină intensivă s-a semnalat pe cea mai mare parte a teritoriului țării pe 21-22 mai, 26-27 mai și 31 mai. Ploile puternice din ultima decadă a lunii mai, izolat cu oraje, grindină și intensificări ale vîntului de pînă la 22 m/s, au cauzat vătămarea culturilor agricole și au dus la deconectarea energiei electrice în mai multe localități.

Comparativ cu primăvara anului 2012, acest sezon a fost cu 1,0º mai rece și cu cantitate similară de precipitaţii.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5C, ce determină începutul vegetaţiei culturilor agricole, a avut loc pe teritoriul ţării în 30-31 martie, în raioanele din nord fiind cu 5 zile mai devreme faţă de termenele obişnuite, în rest - cu 5-10 zile mai tîrziu faţă de termenele obişnuite.

Din cauza regimului termic ridicat, pe cea mai mare parte a teritoriului ţării în intervalul 1-6 martie s-a înregistrat reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă (cu 2 săptămîni mai devreme faţă de termenele obişnuite), doar în raioanele extreme de nord acestea au rămas în stare de repaus vegetativ. În perioada 16-18 martie, din cauza scăderii temperaturii medii zilnice a aerului cu 6-10C, doar în orele diurne culturile de toamnă au vegetat slab. În majoritatea zilelor din decada a treia a lunii martie culturile de toamnă s-au aflat în stare de repaus vegetativ. La sfîrşitul lunii, ca urmare a creşterii temperaturii medii zilnice a aerului pînă la +6..+11C, culturile de toamnă au început din nou să vegeteze, fiind în fond în faza înfrăţirii, izolat s-a semnalat formarea frunzei a treia. Starea semănăturilor era în general bună, izolat satisfăcătoare.

Plantaţiile multianuale în majoritatea zilelor lunii martie s-au aflat în stare de repaus vegetativ, doar în raioanele extreme de sud către sfîrşitul primei decade a lunii martie la culturile pomicole a început umflarea mugurilor (cu 2 săptămîni mai devreme de termenele obişnuite). În raioanele centrale ale ţării către sfîrşitul lunii la culturile pomicole s-a semnalat umflarea mugurilor, în raioanele de sud la soiurile timpurii de cais, cireş şi vişin umflarea şi desfacerea mugurilor.

Scăderea temperaturii minime a aerului la începutul decadei a treia în raioanele din sudul ţării pînă la -5..-8C nu a provocat vătămarea mugurilor umflaţi şi desfăcuţi la soiurile timpurii de cais, cireş şi vişin.

În a doua jumătate a lunii martie unele gospodării agricole au început semănatul culturilor cerealiere de primăvară (în termene apropiate de cele obişnuite). Temperatura medie a solului la adîncimea de 5 cm la sfîrşitul lunii a fost de +1..+7C.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10C, ce determină începutul vegetaţiei active a culturilor agricole, a avut loc pe teritoriul ţării în 13-16 aprilie, în termene apropiate de cele obişnuite. 

În cea mai mare parte a lunii aprilie condiţiile meteorologice au fost satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, a celor pomicole şi a viţei de vie, pentru efectuarea semănatului şi răsărirea sfeclei de zahăr, orzului de primăvară şi mazării, precum și pentru semănatul florii-soarelui şi porumbului.

La grîul de toamnă la începutul lunii s-a observat înfrăţirea, la sfîrşitul primei decade a început formarea paiului (cu 5-10 zile mai devreme de termenele obişnuite). La rapiţa de toamnă pe parcursul lunii s-a semnalat creşterea tulpinii şi apariţia inflorescenţei, izolat la sfîrşitul lunii a început înflorirea. Starea semănăturilor a fost preponderent bună.

La situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe 55% din terenurile cu culturi de toamnă au constituit 20-35 mm (80-115% din normă), în rest 5-15 mm (20-65% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală productivă au constituit în general 95-175 mm (85-135% din normă), izolat 75-85 mm (55-70% din normă).

În cea mai mare parte a lunii aprilie la culturile cerealiere de primăvară s-au semnalat fazele răsărirea frunza a treia, la sfîrşitul lunii înfrăţirea (cu 1-2 săptămîni mai devreme de termenele obişnuite). La mazăre s-a observat răsărirea şi formarea frunzei a treia adevărate. Starea culturilor a fost în fond bună.

În semănăturile timpurii de floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr către sfîrşitul lunii aprilie s-a semnalat răsărirea plantelor, multe gospodării au continuat semănatul. Starea culturilor a fost preponderent bună.

La situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe 55% din terenurile cu floarea-soarelui au constituit 30-35 mm (90-145% din normă), în rest 15-25 mm (60-75% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m ele au constituit 105-180 mm (80-125% din normă).

La culturile pomicole la începutul lunii aprilie s-a semnalat umflarea şi desfacerea mugurilor, izolat desfacerea primelor frunze, la soiurile timpurii de cais înflorirea. Către sfîrşitul lunii la culturile pomicole (cais, piersic, cireş, prun şi vişin) s-a observat sfîrşitul înfloririi începutul formării rodului. La măr şi păr a continuat desfacerea mugurilor, izolat a început înflorirea (cu o săptămînă mai devreme de termenele obişnuite). La nuc s-a înregistrat apariţia inflorescenţelor, izolat la sfîrşitul lunii a început înflorirea. La viţa de vie a continuat desfacerea ochiurilor şi a primelor frunze.

La situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m în plantaţiile multianuale au constituit în fond 110-185 mm (85-115% din normă), izolat 80-85 mm (60-65% din normă).

Pe parcursul lunii aprilie gospodăriile agricole au efectuat semănatul sfeclei de zahăr şi florii-soarelui, în ultima pentadă a lunii au început semănatul porumbului. Regimul termic ridicat şi lipsa de precipitaţii au contribuit la evaporarea intensivă a umezelei din stratul superior al solului, fapt care a înrăutăţit condiţiile pentru efectuarea semăntului culturilor tîrzii de primăvară şi al celor tehnice. Temperatura medie a solului la adîncimea de 10 cm la începutul lunii a constituit +6..+10C, la sfîrşitul ei +17..+22C.

Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu arătură şi culturi de primăvară au constituit pe 60% din teritoriu 10-15 mm (50-75% din normă), în rest 20-30 mm (80-110% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m ele au constituit 110-180 mm (85-120% din normă).

Regimul termic ridicat, semnalat în prima jumătate a lunii mai, a asigurat condiţiile necesare pentru creşterea şi dezvoltarea intensivă a culturilor de toamnă, culturilor cerealiere de primăvară și celor multianuale. Totodată, a contribuit la uscarea stratului superior al solului și a creat condiții mai puțin favorabile pentru creșterea, dezvoltarea și răsărirea culturilor de primăvară tîrzii și legumicole. Regimul termic moderat și ploile căzute în decada a treia a lunii au completat rezervele de umezeală în sol și astfel au îmbunătățit condițiile pentru creșterea și dezvoltarea culturilor agricole, care are loc cu 2 săptămîni mai devreme de termenele obișnuite. În unele raioane, îndeosebi în jumătatea de sud a țării, unde au căzut cantități insuficiente de precipitații, condițiile pentru creșterea și dezvoltarea culturilor agricole se mențin mai puțin favorabile.

La culturile de toamnă pe parcursul lunii mai s-a semnalat formarea paiului, înspicarea şi înflorirea. Către sfîrşitul lunii izolat, preponderent în jumătatea de sud, s-a observat coacerea în lapte a boabelor. Înălţimea plantelor către sfîrşitul lunii a constituit în fond 40-65 cm, izolat 70-95 cm. La rapița de toamnă s-a semnalat înflorirea și formarea primelor păstăi. Înălțimea plantelor la sfîrșitul lunii a constituit 80-175 cm.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit pe 70% din teritoriu 70-180 mm (80-170% din normă), în restul teritoriului, îndeosebi în raioanele din sud 35-55 mm (45-60% din normă).

În semănăturile cerealiere de primăvară în prima jumătate a lunii mai s-a semnalat faza înfrățirii și formării paiului, în a doua jumătate înspicarea. La mazăre s-a observat în fond formarea înflorescenţelor şi înflorirea, către sfîrşitul lunii formarea boabelor.

La porumb la începutul lunii mai s-a semnalat răsărirea, în a doua jumătate a lunii a început formarea masei vegetale. La sfîrşitul lunii mai s-a format frunza a șaptea a noua, la semănăturile mai timpurii a unsprezecea. Înălțimea plantelor la sfîrșitul lunii a constituit în fond 30-70 cm.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu semănături de porumb pe 80% din teritoriu au constituit 25-40 mm (90-145% din normă), în restul teritoriului 7-15 mm (35-45% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m 105-180 mm (85-140% din normă).

La floarea-soarelui s-a semnalat formarea celei de-a doua perechi de frunze adevărate, către sfîrșitul lunii izolat s-a observat apariția inflorescențelor. Înălțimea plantelor la sfîrșitul lunii a constituit în fond 25-50 cm, izolat 10-20 cm.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu floarea-soarelui au constituit pe 70% din teritoriu 20-40 mm (80-170% din normă), în rest 5-15 mm (15-60% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m ele au constituit în fond 95-190 mm (80-160% din normă), izolat 65-80 mm (55-65% din normă).

La sfecla de zahăr pe parcursul lunii s-a observat apariția primei, celei de-a treia şi celei de-a cincea frunze adevărate, către sfîrşitul lunii începutul îngroşării rădăcinii principale.

La culturile pomicole și nuc pe parcursul lunii s-a semnalat formarea și  creşterea rodului, la soiurile timpurii de cireş şi vişin coacerea. La viţa de vie s-a observat formarea inflorescenţelor şi înflorirea, la soiurile timpurii către sfîrşitul lunii a început creşterea boabelor.

La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale pe 80% din teritoriu au constituit 95-180 mm (80-150% din normă), în rest 60-85 mm (55-75% din normă).

 

 

Şeful CMMC              T. Bugaeva

Şeful CMA                T.Mironova