|
ORGANIZATIA METEOROLOGICA MONDIALA ZIUA MONDIALA A METEOROLOGIEI – 2009
Vremea, clima şi aerul pe care îl respirăm
În fiecare an, pe 23 martie, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM în continuare), cei 188 membri a săi împreună cu comunităţile meteorologice din lume sărbătoresc Ziua Mondială a Meteorologiei în jurul unei teme alese. Aceatsă zi comemorează întrarea în forţă, pe data de 1951, a Convenţiei care stabileşte crearea OMM. Mai tîrziu, OMM a fost desemnată ca agenţie specializată a Sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite În acest an tema Zilei Mondiale a Meteorologiei este “Vremea, clima şi aerul pe care îl respirăm”.
Secretar-General al OMM
În fiecare an, pe data de 23 martie, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) si cei 188 de membri ai săi, împreună cu comunitatea meteorologică internaţională, sărbătoresc Ziua Mondiala a Meteorologiei. In aceasta zi se aniversează intrarea in vigoare, la 23 martie 1950, a Convenţiei OMM prin care a fost creata Organizaţia Meteorologica Mondiala. Ulterior, in 1951, OMM a devenit o agenţie specializată din sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Din acea zi, OMM şi-a asumat responsabilităţile fostei Organizaţii Meteorologice Internaţionale (OMI), care a fost stabilită prin primul Congres Meteorologic Internaţional,(Viena, anul 1873) pentru a facilita colaborarea internaţională în meteorologie, inclusiv standardizarea instrumentelor şi a observaţiilor coordonate. Astăzi, OMM şi-a extins mandatul pentru probleme de apă şi mediu. Deoarece, celebrarea zilei Meteorologiei în jurul unei teme relevante în toată lumea a devenit o tradiţie, Consiliul Executiv OMM a decis în Mai 2007 să intituleze tema din anul 2009 "Vremea, clima şi aerul pe care îl respirăm". O astfel de temă este deosebit de bine venită într-un moment, cînd comunităţile din întreaga lume se luptă pentru a atinge Obiectivele Milenare de Dezvoltare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în special în ceea ce priveşte sănătatea, hrana, apa, securitate şi reducerea sărăciei, precum şi creşterea eficienţei în prevenirea şi atenuarea dezastrelor naturale, din care 90 la suta sunt direct legate de vreme, climă, apă, şi prin urmare, se încadrează în mandatul OMM. Mai mult decît atît, oamenii de ştiinţă şi personalul medical sunt din ce în ce mai conştienţi de legătura critică dintre vreme, climă, compoziţia aerului pe care îl respirăm şi efectele lor asupra sănătăţii umane. Pentru multe secole, omul a reuşit destul de bine să se adapteze la efectele vremii şi climei prin crearea adăpostului, producţiei alimentare, furnizarea energiei, un mod de viaţă în armonie cu condiţiile climatice şi de mediu. Cu toate acestea, în ultimele decenii, creşterea populaţiei, creşterea producţiei energiei şi dezvoltarea industrială au contribuit la emisiile de gaze şi particule, care pot afecta sănătatea umană. Astfel, astmul bronşic, bolile cardiace, cancerul pulmonar şi multe alte afecţiuni medicale s-au agravat sau chiar sunt cauzate de scăderea calităţii aerului. În plus, poluarea aerului aduce prejudicii nivelului economiei globale, securităţii alimentare, resurselor acvatice şi dezvoltării durabilă, prin care afectează plantele, culturile şi ecosistemele. Este necesar de menţionat faptul că Hipocrat (c. 460-377 î.Hr.), considerat "părintele medicinii", a respins superstiţia în favoarea observărilor ştiinţifice, clasificarea bolilor şi a stabilit o serie de standarde profesionale şi morale care sunt valabile şi astăzi. În special, lucrarea sa din sec V. î.Hr.: "Despre aer, ape si locuri" consideră efectele climatice, aprovizionarea cu apă şi regiunii asupra sănătăţii umane şi compară condiţiile de viaţă geofizice din Europa şi Asia. În timpul lui Hipocrat, a fost general acceptată ideea că există doar patru elemente: pământ, aer, foc şi apă, cu calităţile lor corespunzătoare de frig, uscăciune, de căldură şi umiditate. Dacă acestea au fost prezenţi în organismul uman în cantităţi necesare şi la locul potrivit, avea ca rezultat o stare bună de sănătate, dar în cazul în care echilibrul a fost distrus, a fost la fel distrusă sănătatea. Astăzi, ştim că gazele cu efect de seră şi particule din aer au un impact semnificativ asupra climatului, vremii şi calităţii aerului. Meteorologii, climatologii şi chimişti atmosferici contribuie în prezent la reducerea impactului asupra vremii, climei şi calităţii aerului pe care îl respirăm prin lucrul comun pentru oferirea personalului medical şi savanţilor preocupaţi de mediu, oamenilor de ştiinţă, prognoze şi analize atmosferice de distribuţie, de concentrare gazelor de eşapament şi a particulelor nocive în atmosferă. Încă din anii 1950, OMM a fost pionierul introducerii coordonării observaţiilor şi analizelor a compoziţiei atmosferice. Informaţii cu privire la gaze cu efect de seră, aerosoli şi ozon, precum şi observaţiile meteorologice şi hidrologice clasice sunt acum achiziţionate regulat, folosind reţelele de suprafaţă mondiale şi staţiile de gestiune la distanţă, sondele balon, aeronave şi sateliţi. Acest lucru a contribuit la înţelegerea schimbului compoziţiei chimice în atmosferă şi a constituit baza ştiinţifică pentru cunoştinţele noastre actuale privind efectele meteorologice şi climatice, privind calitatea aerului, precum şi efectele reciproce constitutive a aerului asupra vremii şi schimbărilor climatice. Numeroase exemple a activităţii inovatoare a OMM pot fi urmărite în studiile ştiinţifice lansate în cadrul programelor Internaţionale Polare şi Geofizice, prin munca Serviciilor Naţionale Meteorologice şi Hidrologice (NMHSs) a Membrilor OMM în colaborare cu alte organizaţii internaţionale. În acest sens, OMM a fost implicată în mod activ în eforturile internaţionale pentru a studia evoluţia atmosferei în termeni de poluanţi ai aerului, cum ar fi ozonul de la nivelul solului, ceaţă, fumul, smog, dioxidul de sulf şi monoxidul de carbon, dintre care majoritatea au rezultat direct din arderea combustibililor fosili din producţia industrială, utilizarea autovehiculelor şi urbanizarea. OMM a fost organizaţia fondatore a trei mari convenţii internaţionale referitoare la compoziţia atmosferică: Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa, Convenţia pentru poluarea transfrontalieră a aerului la distanţe lungi (1979), Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon (1985) şi Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (1994). Astăzi, OMM continuă să sprijine aceste mecanisme internaţionale vitale pentru acţiune la nivel mondial. Mulţi din poluanţii din aer au fost produşi de revoluţiile industriale, de asemenea ei sunt responsabili pentru alte modificări în climă pe care noi le percepem în prezent, însă care sunt în afara variabilităţii mare de factori care erau aşteptaţi doar de la factorii astronomici şi geofizici. OMM a co-sponsorizat Organizaţia Interguvernamentală asupra Schimbări Climatice (IPCC) care a lansat al patrulea raport de evaluare şi a primit prestigiosul Premiului Nobel pentru Pace în 2007. Concluziile sale sunt acelea că schimbările climatice, fără echivoc sunt cauzate foarte probabil de creşterea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră. IPCC a prognozat o creştere a frecvenţei şi intensităţii de inundaţii, secetă şi alte fenomene extreme climatice a vremii ca urmare a încălzirii globale, în special, cele care se vor manifesta în valuri de căldură şi care pot avea efecte adverse asupra sănătăţii umane, poluare exacerbată şi incendii de păduri. Vîntul, ploile, ninsorile, soarele şi temperatura pot avea diferite grade de incidenţă asupra persistenţei poluanţilor atmosferici. Căldura urbană poate fi o capcană pentru poluanţi, în acelaşi timp ploaia şi zăpada au tendinţa de a le spăla din atmosferă în pământ şi oceane. Astfel, oamenii de ştiinţă pot folosi modele meteorologice pentru a evolua poluarea aerului. În acest timp, predicţiile exacte relevante şi monitoringul a calităţii aerului, prin urmare, contribuie la protecţia vieţii şi proprietăţii şi tind să completeze previziunile meteorologice tradiţionale. În timp ce prognozele regionale a calităţii aerului au cunoscut o îmbunătăţire considerabilă în ultimii 30 de ani, livrarea acestora la comunităţile locale în timp util, de multe ori este încă o provocare. Totuşi, prognozele de calitate a aerului sunt emise de către un număr tot mai mare de NMHSs, multe dintre care oferă de asemenea o mare varietate de predicţii pe plan local, dacă este cazul, care sunt comode şi simple în folosire, cum ar fi indici de calitate a aerului şi recomandări. Modul în care fiecare regiune gestionează problemele cu care se confruntă, variază considerabil şi anume din acest motiv OMM organizează şi susţine traininguri şi seminare pentru a maximiza eficienţa produselor de prognozare a calităţii aerului şi a prestaţiei ei sociale. Azi ca niciodată aceste produse sunt atît de necesare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a estimat o medie de 2 milioane de decese premature în fiecare an, pe seama de poluării aerului. Chiar concentraţia de ozon relativ scăzută, particulele mici şi alţi poluanţi pot avea efecte persistente asupra condiţiilor respiratorie şi cardiace, în special în statele în curs de dezvoltare. Deci previziunile calităţii aerului oferă posibilităţi vitale de avertizare timpurie şi ajutor la reducerea pericolelor asociate cu poluanţi atmosferici. Aşa cum oraşele cresc şi se răspândesc, poluarea urbană afectează din ce în ce mai mult oamenii din întreaga lume. Aproximativ jumătate din populaţia de pe glob trăieşte în oraşe mari, mulţi dintre care duc lipsă de orice formă de monitoring a calităţii aerului, în special în ţările în curs de dezvoltare. Prin urmare, mobilizarea de resurse şi dezvoltarea de politici adecvate pentru a monitoriza şi adresa problemele poluării a aerului în aceste ţări este o sfidare din ce în ce tot mai actuală. Departamentul de Observare a Atmosferei a OMM (GAW) şi Programul de Cercetarea a Vremii Globale extind activ suita de servicii de calitate a aerului disponibile în prezent, prin intermediul NMHSs a membrilor OMM. O serie de proiecte au fost deja lansate în mai multe ţări pentru a îmbunătăţi prognoza poluării aerului şi prevenirea impactului. În afară de coordonarea prognozelor calităţii aerului, OMM promovează cercetări a poluării aerului. Cunoaşterea informaţiei despre particule sau aerosoli din suspensii sunt critice în procesul de stabilire a reflecţiei sau absorbţiei de căldură de către suprafaţa Pământului, nori şi atmosferă, precum şi formarea acestor nori şi a precipitaţiilor. Deşi ploaie spală aerosoli de la cel mai de jos strat a atmosferei în decurs de câteva zile, anumite particule pot persista pe perioade mai lungi în masele de aer uscate şi în partea superioară a atmosferei cu efecte variate. În consecinţă, studiile despre aerosoli au devenit o zonă mare de cercetare şi va fi o componentă principală în următoarea generaţie de modele de predicţie climatice şi meteo. Calitatea aerului este de asemenea critică în ceea ce priveşte conţinut de nisip şi praf, care reduc vizibilitatea, aduc daune culturilor şi afectează climatul local. Abordarea provocărilor specifice de nisip şi furtuni de nisip este un obiectiv major al Sistemului de Evaluare, Atenţionare şi Consiliere în cazul furtunilor de nisip şi praf a OMM, care va facilita dezvoltarea de zi cu zi a predicţiilor de furtuni de nisip şi praf, transferul datelor către centre operaţionale globale, cercetarea şi evaluarea impactului furtunilor de nisip şi praf. Mai mulţi membri a OMM şi a organizaţiilor partenere şi în prezent sunt implicaţi în procesul de cercetare şi de prognoză a acestor fenomene periculoase, în special a impactului asupra Africii de Nord, Asiei şi Americii de Nord. În plus, NMHSs ai membrilor OMM şi unii dintre partenerii OMM au un rol-cheie în monitorizarea şi reacţionarea la situaţii de urgenţă de mediu. În timpul unei astfel de situaţii de urgenţă, în care substanţele periculoase pot fi eliberate, cum ar fi o explozie la întreprindere chimice industrială, erupţia vulcanică, un curent aerian suportă o boală sau un accident la o centrală nucleară, meteorologii pot ajuta la prezicerea dispersiei sau propagării lor ulterioare. În acest sens, activităţile de reacţionare la situaţii excepţionale a OMM facilitează crearea modelelor numerice de contaminanţi din aer de un număr de Centre Meteorologice Regionale de specialitate a OMM, în strânsă colaborare cu OMS, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile şi alţi parteneri. Prin programe legate privind calitatea aerului, NMHSs a membrilor OMM luptă pentru a mări gradul de cunoaştere a strînsei legături între vreme, climă şi aerul pe care îl respirăm, oferind cele mai relevante informaţii autorităţilor şi publicului larg. Acesta este un efort de colaborare, care necesită o cooperare a tuturor comunităţilor şi sectoarelor, precum şi semnificaţia care va fi reflectată în acest an în cadrul Conferinţei a III - a Mondială pentru Climă (WCC-3), care va avea loc la Geneva din 31 august - 4 septembrie. În cursul acestui efort vital, NMHSs vor continua să depună efort în protejarea sănătăţii umane şi a mediului. Consider că tema Zilei Meteorologice Mondiale 2009 va contribui la încadrarea membrilor OMM şi a partenerilor săi la cel mai înalt nivel şi doresc să-i felicit din toată inima, cu această ocazie.
|
|